Robul tău

Robul Tău, sunt eu, o, Doamne
Mă lupt să fac doar voia Ta,
Să stau plecat o veșnicie,
Umil doar sub privirea Ta!
Adeseori în astă viață,
Nu m-am luptat de-ajuns să birui,
Ispita care înspre mine vine
Să pot să nu te întristez!
Un rob umil, ce strigă-n noapte,
Ce-așteapt-un glas să îi răspundă
La strigătul ce se înalță-n taină
Și lacrimile să i le adune!
Robul tău mereu se luptă,
Chiar dacă adesea drumu-i greu,
Chiar dacă-s spini pe-această cale,
El vrea să ajungă-n cerul tău!
O, Domnul meu, sunt rob supus
Ce-n noapte aștept al Tău cuvânt,
Aștept mângâierea sfântă
Să vină din cer, la mine pe pământ!
Aștept în tăcere ajutorul
Ce mi l-ai promis Isus cândva,
Aștept în veghere sfântă
Până vei veni pe nori, în slava Ta!
Tu îmi știi, o, Doamne, lupta
Tu-mi cunoști a mea slăbiciune,
Știi că îmi doresc mereu
Să lupt pentru Tine și-al Tău nume!
Îmi doresc ca la sfârșit,
Să pot să stau în fața Ta,
Să-mi spui atunci c-am biruit
Și să mă pui la masa Ta!
Amin!