Moșteniri

O, voi aţi suspinat adesea
privind la munca cea uşoară
şi moştenirea cea plăcută pe care alţii le-au avut:
ogorul lor e-ntins pe şesuri
cu rod bogat în orice vreme
şi nu le cere muncă aspră,
nici jertfă chinuit de grea.

- Voi fiii mei aţi plâns adesea trudind cu greu
pe brazda stearpă
şi asudând cu-amărăciune pe-ogor pietros şi bătucit
rămas de la părinţii voştri
şi de la veacurile multe,
să-l îngrăşaţi şi voi cu lacrimi,
sudori
şi sânge,
ca şi ei...

Nu mai cârtiţi!
- E moştenirea sortită vouă, - ci iubiţi-o
şi binecuvântaţi-o zilnic prin munca voastră
şi-o sfinţiţi
făcând-o rodnică şi bună chiar dacă trebuie spre asta
să ceară munca cea mai aspră,
să-nghită jertfa cea mai grea.

Înţelepciunea nesfârşită a Domnului a vrut ca astfel
s-aduceţi voi
ca moşii voştri
de mii de ani pe-acelaşi loc
aceeaşi muncă grea ce scoate din stâncă
şi din cale, rodul
răscumpărat de orice dată
cu lacrimi şi cu sânge sfânt.

O, nu cârtiţi,
căci chiar în astă eroică-ncordare-a muncii
e-ascunsă taina mulţumirii
şi meritul pe drept cules
prin dragostea şi jertfa voastră
în ascultarea de Acela
ce v-a-nvrednicit s-o faceţi
fiindcă S-a-ncrezut în voi!

Hristos v-a rânduit ogoru-acesta greu
şi munca aspră
şi tristă uneori
ca drumul istoriei prin care-aţi mers,
fiindcă v-a crezut în stare prin El să izbutiţi
acolo,
pe unde toţi pierzând nădejdea
s-au depărtat, batjocorind...

E munca grea şi uriaşă?
- E preţul scump şi-i prea amară
adeseori răsplata jertfei,
chiar de-aţi aşteptat un har?
- O, nu cârtiţi,
din truda voastră, din adâncimi o să răsară
temeinic, sănătos şi mare, un neam întreg
de roduri noi!

Nu la Trecut priviţi
şi nici chiar Prezentul greu şi aspru încă,
priviţi la Viitorul mare şi strălucit ce-l pregătiţi
în noua lume care creşte din jertfa voastră grea
şi sfântă,
încolonându-se eroic pe urma voastră
spre Hristos.

Priviţi...
- şi spuneţi dacă poate durerea muncii săvârşite
să fie pusă-atunci alături
de-acel Dumnezeiesc belşug!
Şi cât de înmiit întrece comoara veşnică de roadă
tot preţul chiar prelung şi aspru al trudei
care s-a cerut...

Priviţi o clipă
- şi-apoi harnici munciţi cu râvnă mai departe.
Ce ploi, ce duşmani sau ce vânturi v-ar mai putea opri
când ştiţi
că Însuşi Dumnezeu v-aşteaptă
cu fericită răsplătire
o trudă aspră
dar cinstită
şi-ndeplinită credincios?

Munciţi copiii mei cu râvnă!
- Căci rodul de-astăzi se păstrează
iar cel de mâine se măreşte
prin munca voastră zi cu zi...
Şi vă opriţi atuncea numai
când o să sune încetarea
ca să vă duceţi spre odihnă
şi spre răsplată,
mulţumiţi.