Marturisire

MĂRTURISIRE

Nu mi-am clădit trăirea pe idealuri false
Nici n-am luat himere din lumea fără har
În loc de adevăruri la nimeni n-am dat farse
Numai cu gânduri bune am mers la sanctuar.

Urmat-am idealuri ce-s mai presus de glie
Să pot s-ating, odată, mult căutatul pisc
Am fost interesat mai mult în vrednicie
Decât în alte stări ce nasc regret şi risc.

Pe nimeni n-am trişat; ştiu bine consecinţa
La tot ce nu provine din cugetul curat
De la Hristos învăţ ce-nseamnă pocăinţa
Şi cât de mult contează un trai înmiresmat.

N-am acceptat nicicând opinii dubioase
Ştiind că n-au acceptul luminilor de Sus,
Asimilez oricând principii sănătoase
C-acestea mă ghidează spre viaţa făr-apus.

Am respectat onoarea şi vreau s-o mai respect
Chiar de aş suferi necaz şi persecuţii
În munca pe ogor doresc orice defect
Să fie îndreptat prin tainice discuţii.

Mărturisesc deschis: n-amestec sărbătoarea
Cu acte ce produc un gust respingător
În pagini scripturale îmi răcoresc dogoarea
Când sufletu-i lovit de-un duh acuzator.

Acea perfecțiune la care mulți visează
N-o căutați la mine; vă spun că n-o găsiți
Dar veți găsi iubirea ce nicicând nu trădează
Pe cei ce-au fost din tină de Tatăl izbăviți.

Când unii mă înşeală mă fac că nu observ
Ci ‘nalţ o rugăciune la tronul de-ndurare
C-aceasta poate-atinge cel mai sensibil nerv
Și poate preschimba orgoliu-n renunțare.

Parcurg cu interes pasajele divine
Că-mi dau o hrană ce-n mituri n-o găsesc
Resping cu hotărâre netrebnice doctrine
Şi de cerescul Logos, plenar, mă alipesc.

Știu bine ce urmează după apusul vieții
(E crezul meu puternic format când m-am predat)
Călătoresc, convins, spre Țara Frumuseții
Alături de acei ce-au plâns și s-au rugat

MAI 2011