Mai lasă Doamne-un timp de cercetare

Mai lasă Doamne-un timp de cercetare,
Ca lumea să cunoască-a Ta lucrare,
Căci va veni curând o zi în care,
Pe cei ce cred în viaţa viitoare,
Îi vei lua, îi vei ´nălţa spre soare.

Mai lasă Doamne-un timp de păsuire,
Să dăm cu toţi Cuvântului citire
Şi luminaţi de-a Duhului sclipire,
Să înţelegem marea Ta iubire
Şi-a Domnului Isus sfântă jertfire.

Mai lasă Doamne-un timp de rugăciune,
Să înţelegem marea Ta minune,
În unitate Duhul să ne-adune
Şi harfa sfântă-n noapte să răsune,
Cu Tine pe vecii să ne cunune.

Mai lasă Doamne şi-un timp de căinţă,
S-avem în noi a cerului dorinţă
Şi-umpluţi de Duh, în suflet cu credinţă,
Să împlinim a Tatălui cerinţă
Şi să nutrim deplina pocăinţă.

Mai lasă Doamne-un timp de împăcare
Şi pune-n noi un duh de-nviorare,
Revarsă-n lume binecuvântare,
Iar paşii greşi să-i punem pe cărare,
Ca să primim prin har eliberare.

Şi dă Tu, Doamne-un timp de biruinţă,
Ca să-nvăţăm să stăm în umilinţă
Şi să vorbim în caldă elocinţă,
Despre Cuvântul ce a luat fiinţă,
Despre jertfire, faptă şi voinţă.

Privesşte Doamne pe surori, pe fraţi,
De Slova Ta adânc sunt cercetaţi,
Prin harul Tău sunt binecuvântaţi,
Căci au crezut şi azi sunt vindecaţi
Şi din robie-acum, eliberaţi.

Amin!

29/01/13, Barcelona