La şcoală

La școală

Să fi elev nu e ușor,
Din prima zi de școală
Asculți de-un grav învățător
Ce scrie alb, cu-atâta spor,
Pe-o tablă ca de smoală.

Se-adună lecții în caiet,
Din ce în ce mai grele.
Întâi e ritmul mai încet,
Apoi ca pasul de atlet
Și-n urmă, de gazele.

Întrebi părinții când nu ști
Sau pleci la meditații.
Se adună praf pe jucării
Prea efemere bucurii
Împarți atunci cu frații.

De ești atent și silitor,
Nu treci prin chin la teme.
Fără de bici usturător,
Dezlegi problemele ușor,
Le isprăvești la vreme.

În banca ta să fi de lemn,
De șotii nu te ține!
Ridică-te doar la îndemn,
Cu sare și cu undelemn,
Vorbește la oricine.

Când lenea zice să chiulești
Nemotivând absențe,
Oferta rea să n-o primești,
Doar sârguința s-o iubești,
Scăpând de corigențe.
*
Cu un accent duhovnicesc
Profesorul explică.
Elevii cu limbaj firesc,
Tot ascultându-l, se tâmpesc,
Și la examen pică.

-Arată-mi Țara cea de sus
Pe harta milenară!
El dă cu bățul spre apus,
Pe unde mulți creștini s-au dus
Și-n bani se înecară.

-Un coș cu zece mere sunt
Săracului dai nouă.
Câte au rămas și nu s-au frânt?
El zice: ”Unu! „ cu avânt
Și în clasă ”unu” plouă.

Greșita-i tu așa de des,
O șansă îți dau încă:
-De când sunt dealurile șes?
-De când John Deer-ul a purces.
-Vai, inimă de stâncă!
*
De graiul rece, imoral,
Nu asculta vreodată.
Se dă examenul oral,
Nu fi ca apa din Aral
Din zi în zi secată.

Extemporalul ți-e amar
Când tu nu iei aminte.
Predarea este în zadar,
Ba faci ureche de măgar
Din colțul cărții sfinte.

La teste mai ușoare poți
Să scri din foi străine...
Prin școala vieții tu înoți,
Ca gâsca, fără să socoți
Că te înșeli pe tine.

Va fi o zi, când personal
Primi-vei nota dreaptă.
După supremul cod penal,
Te va trata obiectival
Examenul de treaptă.

Pe pielea ta ai să înveți,
În starea cea smerită,
Că nu cei mândrii sunt isteți,
Nu poți dreptatea s-o desfeți
Prin pile sau cu mită.

”În suferință fiți senini,
Iubiți-vă vrășmașii!”
Sunt trepte grele la creștini,
Pe care azi, le trec puțini,
Cutremurați cu pașii.

Când le absolvi măcar cu cinci,
Primești de sus mandatul
Să vindeci vechile lozinci,
Că cei cu cioareci și opinci
Nu-și dau și doctoratul.

Vei fi cu mult mai învățat
Decât savanții firii.
Păstrându-ți sufletul curat,
Festiv vei fi laureat
În sala nemuririi.