Ispita

Ispita strigă așa cu disperare când este învinsă
Și puterea ei scade, când tăria ei este stinsă.
Cel ce biruiește în lupta rămâne în picioare
Și, Domnul Dumnezeu îi dă o mai mare valoare.

Cuvântul ne spune, să ne străduim, să veghem
Să nu cădem în ispită, căci ai Domnului suntem,
Căci duhul nostru este plin de râvnă și sârguință
Dar carnea este neputincioasă, în consecință.

Cei credincioși se roagă, căci sunt în harul Tău
Nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău
Ca mereu de Duhul Tău Sfânt, să fim mereu plini
Împărăția și puterea și slava, a Ta este, în veci amin.

Cei care n-au în ei rădăcina cuvântului sfânt,
Când vine ispita cad, și sunt iute, suflați de vânt
Cei ce vor să se îmbogățească, cad în laț și ispită,
În pofte nesăbuite, mergând pe o cale greșită.

Ferice de cel ce rabdă ispita, când este ispitit
Căci după ce a fost găsit bun, va fi răsplătit
Va primi de la Dumnezeu cununa vieții, ca dar ceresc
Căci El răsplătește mereu, pe cei Cel Iubesc.

Mulțumim Tatăl nostru că nu ne-ai lăsat ispitiți
Peste puterile noastre și uneori am fost scutiți
Și ne-ai dat harul să biruim ispita și momeala
Ca să nu umblăm fără lumină, călcând morala.
05.11. 2025