Fii...

FII...


Trecerea noastră-i limitată pe pământ,
Influențată de orice gând, orice cuvânt.
Privește-n jur, inimi zdrobite se frâng,
Fii gata să plângi, cu cei care plâng.

Să vadă lumina coborâta din nemărginire,
Fii vestitorul Lui Isus, veșnica iubire.
Dă timpul tău, semenului tău, care-i răpus,
Nu faci decât ce ești dator, Lui Isus.

Iubirea arde veșnic, nu-i o ploaie de-artificii,
Fii pregătit s-alini dureri, să faci sacrificii.
Fii ca Samariteanul tău, ce rănitul îngrijește,
Ce-n facere de bine, nicicând nu obosește.

În veacul îmbuibării și a nepăsării,
Să nu dăm frâu liber îngrijorării.
Fii gata să-ți porți crucea și vei izbândi,
La loviturile vrăjmașe, nici nu te gândi.

Nu-ți pleca urechea la bârfe ș-amăgiri,
Fii mâinile mângâierii, unei mari iubiri.
Chiar dacă unii pe seama ta, vor face haz,
Chiar dacă răutatea te va pălmui pe obraz.

Fii gata să-ntorci și obrazul celălalt,
Vei fi prețuit mai mult de Cel Prea Înalt.
El a mijlocit la Tatăl, căci ne iubește,
Mesagerii păcii, Isus, pe toți îi prețuiește.

Fii plin, oricând, de-ngăduință răbdătoare!
Și zilele-ți vor fi scăldate toate-n soare.
Fii omul faptelor bune, vrednic de pocăință,
Cu inima plină de iubire, prin credință.

Fii întotdeauna gata la bine, cum îți cere Isus.
Pe treptele credinței urcă pas cu pas mai sus.
Orice țel împreună cu Isus, tu poți atinge,
Încrederea în El, îți dă putere și vei învinge.

Scurtul tău drum în viață cu iubire parcurge,
Fii iubirea mângâierii, care veșnic curge.
În jurul tău să răspândești lumina venită de sus.
Fii samariteanul ce-l slăvește, pe Slăvitul Isus.
Amin