Chemarea lui Avram

Chemarea lui Avram

Domnul i-a zis lui Avram: Iată, ieşi din ţara ta,
Dintre rudeniile tale, şi din casa tatălui tău!
Vino acum în ţara, pe care Eu ţi-o voi arăta!
Căci Avram era omul, ce se abătea de la rău
El îndreptându-şi paşii, după Cuvântul Său.

Voi face din tine un neam mare şi puternic
Şi te voi binecuvânta, pe oriunde vei trece,
Îţi voi face un nume mare, de om cucernic
Şi vei fi o binecuvântare pe unde-oi petrece
În mijlocul neamurilor, cu atitudinea lor rece.

Voi binecuvânta pe orcine te va binecuvânta
Căci vor avea parte toate familiile pământului,
Şi voi blestema, pe toţi cei ce te vor blestema,
Peste tine vor fi toate binecuvântările cerului
Şi-Mi voi aduce aminte, de zilele legământului.

Ridică-ţi ochii, şi din locul, în care acuma eşti
Priveşte înspre miazănoapte, şi-nspre miazăzi,
Spre răsărit şi-nspre apus, unde ai să locuieşti,
Căci toată ţara pe care-acum o vezi, a ta va fi,
Ca o parte de moştenire, în locul unde vei trăi!

În veac, ţara Ţi-o voi dărui ţie şi seminţiei tale,
Îţi voi face sămânţa ca şi pulberea pământului,
Căci tu-Mi eşti credincios, si statornic pe cale
Şi-Mi primeşti în ascultare sfaturile cuvântului
Pentru care-ţi întăresc asigurările legământului.

Şi dacă pulberea pământului se poate număra
Atunci se poate, să fie numărata şi sămânţa ta!
Şi-acum, scoală-te şi porneşte, şi cutreeră ţara
De-a lungul şi de-a latul ei, căci ţie Ţi-o voi da,
Ţie şi urmaşilor tăi, care în veci, o vor poseda!

Flavius Laurian Duverna
21 noiembrie 2011