Ca pe un obiect de preţ, m-ai ridicat!

Ca pe un obiect de preţ, m-ai ridicat


M-ai ridicat de jos și m-ai cules
M-ai ridicat din colbul deznădejdii,
Ca pe un obiect de preț, Tu m-ai ales
Şi mai ferit de marile primejdii

Eram pierdut în neştiinta mea
Şi înconjurat de atâta răutate,
Tu, inima mi-ai vrut să fie a Ta,
Mi-ai dăruit atâta bunătate.

Dar Domnul meu iubit, eu ce-ţi pot da,
Cum să Îţi mulţumesc că m-ai salvat?
Moştenitor eu sunt în slava Ta
Căci veşnic să trăiesc, Tu m-ai lăsat

Fidel Îmi cer să fiu ca să plătesc
Sângele ce a curs spre curăţire
Şi prin credinţa mea să-Ţi răsplătesc
Calvarul ce mi-a adus, mântuire.

Tu viaţă pentru viaţă, n-ai cerut
Numai iubire ai vrut, credincioşie,
Chiar când ai fost respins şi Te-a durut
N-ai arătat nici ură, nici mânie

Sunt giuvaer de preț din zestrea Ta
Mi-ai dat valoare şi m-ai ridicat
Tu, strălucire pură Tu-mi vei da
Sunt mai de preț ca orice nestemat.

Dar, cine-s eu? sunt poate, un nimic
Din punctul de vedere ce-l am eu,
Dar preţul meu e mare, deşi-s mic
Tu-mi dai valoare, Fiu de Dumnezeu!

Valoare-mi dai, pentru că eşti Valoare,
Tot ce atingi devine preţios
Pe cale când mă clatin, mult te doare
Ești fericit, când sunt victorios.

Amin

Câmpia Turzii, 10 martie 2012