Va fi cândva o despărțire!...

Va fi cândva o despărțire! ...

Va fi cândva o despărțire și o jale pe pământ
Cum n-a mai fost nicicând vreodată, așa cum scrie și-n Cuvânt:
"Duhul și mireasa sfântă vor fi răpiți la cer deodată",
Căci lumea cu-ale ei păcate din ce în ce e mai stricată.

Și-așa cum nu poate să stea lumina cu întunecimea
Dumnezeu își va lua ce-i al Lui dintre mulțimea
Care nu L-a cunoscut și n-a vrut să-L recunoască
Că-i Stăpânul tuturor și astfel să se pocăiască.

De aceea a hotărât Dumnezeu o zi de jale,
Când mulțimea păcătoasă, de pe dealuri și din vale,
Izbucni-va toți odată într-un plâns covârșitor
C-au respins mărețul har și pe Domnul Salvator.

Și nu va fi nimeni atuncea ca s-aducă o mângâiere
Căci tot pământul va fi plin de-un plâns amarnic de durere,
Însă prea târziu va fi pentru cei ce L-au sfidat
Pe Acela care este Atotputernic Împărat,

Pe Isus, ce astăzi este Mielul Sfânt de ispășire,
Care dă la orișicine darul Său de mântuire.
Dar numai cei ce l-au primit și-au crezut că El e Domn
Nu vor adormi cu toții în al morții veșnic somn.

Ci cu strigăte mărețe învia-vor la răpire,
Căci în cer i-așteaptă Tatăl să le dea o moștenire,
O cunună împărătească, care nu se ofilește,
Ci în a Domnului prezență ea tot mai tare strălucește!

(20 decembrie 2025)