Te-ai dus, Isuse Dulce

Te-ai dus Isuse Dulce spunând: "Eu vin curând"
- ca să-Ți aștept întruna întoarcerea iubită,
să nu-mi prea pară lungă durerea așteptând,
nici noaptea prea amară, nici viața prea zdrobită.

Te-am urmărit cu ochii îndurerați și grei
dar prea curând 'nălțimea și norii Te luară
și-n locul Tău rămase durerea-n ochii mei
și-n jurul meu pustiul... și-n inima mea pară.

De-atunci privesc întruna pe drumul nepătruns
spre norul după care Te-ai dus de lângă mine,
dar nu văd decât golul în care Te-ai ascuns
și n-am decât pustiul durerii după Tine.

O, cele trei cuvinte ce mi le-ai spus plecând
mi-au fost ca trei săruturi pe buzele-mi uscate,
le voi simți de-a pururi pe gura mea arzând
ca o pecete dulce de cele-ncredințate.

De-atunci, aștept întruna să vii precum ai spus
sau să primesc solia trimisă după mine,
dar totul este singur și gol Iubit Isus
și totu-i nici viață, nici moarte fără Tine.

Stau îngerii-alături și vreau a mă-ntări
dar nici o-mbărbătare suspinul nu-mi alină...
- O, dacă sunt atâtea pe Tine-a Te opri,
pe mine nu-s nici una, Isuse, spune-mi: - "Vină!"