Sunt vremuri grele

Motto: Isaia 62/10-12 ""Treceți, treceți pe porți! Pregătiți
o cale poporului! Croiți, croiți drum, dați pietrele la o parte!
Ridicați un steag peste popoare!
Iată ce vestește Domnul până la marginile pământului:
Spuneți-i fiicei Sionului:
"Iată, Mântuitorul tău vine. iată, plata este cu El, răsplăti-
rile merg înaintea Lui!"
Ei vor fi numiți "Popor sfânt, răscumpărați ai Domnului''" Amin.

Sunt vremuri grele de încercare
Cu lovituri care rănesc și dor...
Deși se caută soluții de scăpare
Sunt slabe semnele de vindecare
Când omul e de rele făcător.

Că în lumea asta-i multă necredință
Și tot mai multe inimi s-au întunecat...
În ele nu mai e nici urmă de căință
Și nici acea mustrare de conștiință
Când săvârșesc păcat după păcat.

Sunt vremuri grele care ne apasă,
Pe care Dumnezeu le-a îngăduit...
Că omu-i nestatornic și nu-i pasă
Decât de-a lui dorință și se lasă
De firea pământească stăpânit.

Ori atunci când firea e stăpână
Și ne întinăm cu noroi ispititor,
Nenorocirea răsare din țărână
Și ne smnăm cu-a noastră mână
Acceptul curățirii prin cuptor.

Iar când Ispititorul vine cu oferte
Ne bucurăm de ele, și păcătuim,
Deși cunoaștem că-s păcate certe...
Apoi rugăm pe Domnul să ne ierte
Că am semnat acceptul pentru chin.

Și când e chin e multă amărăciune
Că necredința aduce suferință...
Ori dacă-n lume e atâta uscăciune
Noi să veghem întruna-n rugăciune
Să nu ne lepădăm vreodată de credință.

De aceea nu suntem iubiți de lume
Ci mai degrabă urâți și prigoniți...
Ne batjocoresc pentru al Său Nume,
Dar Duhul Lui cel bun să ne îndrume
În credință să rămânem neclintiți.

Sunt vremuri grele... Vremuri aspre
Cărora ne trudim să facem față...
Însă dintr-o mulțime de dezastre,
Doar pierderea credinței noastre
Ne-ar interzice dreptul la viață.

Oricum am face viața asta se va duce,
Dar dacă omul e drept și credincios
El este mântuit prin Jerfa de pe cruce
Și este îndreptățit ca astfel să apuce
Adevărata viață veșnică-n Hristos.

Sunt vremuri grele de încercare
Și numai Domnul știe ca va fi...
Dar noi avem deplină încredințare
Că este aproape ziua aceea-n care
Domnul nostru vine și nu va zăbovi.

Și mulți au cercetat și-au socotit
Să afle ziua când vom fi răpiți,
Dar oricât au încercat n-au reușit
Că Domnul nostru spune lămurit:
'Nu-i treaba voastră ca să știți... '

Acum, o întrebare ar fi firească:
Care-i treaba noastră întâi de toate?
Iată! : Oricine astfel să trăiască -
Ca la venirea Luii să îl găsească
Fără de vină... Și fără de păcate.

Noi să ne închinăm, să ne smerim
Cu inima curată, credincioasă,
Și prin pocăința pe care o trăim
Pe Domnul Dumnezeu să-L proslăvim
Până când ne va chema acasă.

Că mai e puțin și trămbița cerească
Va răsuna vestind că-i ziua de apoi...
Domnul va veni și are să găsească
Pe întinderea aceasta pământească
Două turme: una de capre, alta de oi.

Însă Cel ce vine le cercetează
Și va pune turmele la locul lor...
Pe cea a caprelor o îndepărtează,
Iar oile la dreapta Lui le-așează
Că ele-s turma marelui Păstor.

Dumnezeu în marea Sa îndurare
Dorește să ne pregătim mereu
Că acum suntem în vremea-n care
Se aude tot mai limpede și tare
Vuietul pașilor lui Dumnezeu.

Ziua venirii Lui nu e departe...
Ce-i de făcut? Biblia ne învață,
Că așa stă scris în Sfînta Carte:
'Croiți-vă drum și dați la o parte
Pietrele care vă stau în față. '

Dați la o parte ce ar putea să fie
Piedică pe calea către mântuire...
Orice răutate și orice vrăjmășie,
Orice clevetire sau prefăcătorie
Că astea-s pietrele de poticnire.

Știm că, Mântuitorul nostru vine
Pentru poporul Său răscumpărat
Și răsplătirile în mâna Lui le ține
Pentru sfinții ce-au ales să se închine
Singurului Dumnezeu adevărat.

Vine Domnul, după a Sa făgăduință
Și noi Îi vom așterne la picioare
Inimile curățite prin credință,
Îl vom întâmpina cu flori de pocăință
Căci numai El e vrednic de închinare.

Alba Iulia 22 august 2025