E vremea cind se lumineaza

E vremea cind se lumineaza, cind zorile apar in lume
E vremea sa ne pregatim, cind el strigava-ne pe nume!
E ultim ceas "nalui lucrare, si vreau sa stiti popor iubit
E timpul sa aducem roade, Acelui ce ne-a mintuit!

Ajunge cit am fost noi sterpi, si ne-am gindit numai la noi
Si nu ne-a mai pasat deloc, de cei deafara din gunoi!
E timpul sa luptam sa stiti, sa-avem un rod bogat in spate
Sa scoatem suflete din iad, sa smulgem suflete din moarte!

Daca noi stim ca vesnicia nui gluma fratilor deloc
Cum oare stam asa apatici, si amortiti in acest loc? !
E timpul ultimilor roade, Isus va vrea ca sa lucrati
Ca evanghelia sa plece si la acei care nu-s frati!

Noi vrem treziri, noi vrem schimbari in lumea aceasta pacatoasa
Dar sfintii lui stau prea comozi, in rana aceasta dureroasa!
Poate e greu sa accepti cuvintul, de cercetare si trezire
Dar azi cit se mai spune azi, gateste-ti haina pentru mire!

Ne-a dat si noua ca la apostoli, al sau sfint duh in noi deplin
Nu ni la dat spre mintuire, dar sai fim martorul senin!
Ca sa vestim cu indrazneala, al sau cuvint vindecator
Trezeste-te tu porumbita, caci cei mai multi de-afara mor!

O de-ar pleca genunchii in ruga, al sau popor in ceas de noapte
De-ar sta si-acum ca sialtadata, cu dor s'asculte a'sale soapte
De s-ar veghea in rugaciune, am fi titani noi in credinta
Dar pentru aceasta intii se cere, o fratii mei, doar pocainta!

Acolo in rugaciune adinca, cu sufletul impovarat
Cind plingi in fata lui Isus, ca lumea-i moarta in pacat
Acolo ti se vede starea, si adevarata ta credinta
Cind sufletul tii apasat pentru acei din neputinta!

De acolo ne luam puterea, sa nu pacatuim in lume
Caci cine mult petrece in ruga, Isus il striga chiar pe nume!
Si cine se sfinteste-n taina, pacatul nu-l intereseaza
Placerile isi pierd valoarea, pentru acel ce mai vegheaza!

E timpul sa aducem rod, sa stam cu totii in veghere
E timpul sa se'arate slava, si sa mai curga-n noi putere
E timpul sa pornim la lupta, si sabia s-o ascutim
Caci daca nu plecam genunchii, murim toti fratilor, murim!

Ziditi in case azi altare, si stati de veghe ne'incetat
O pina cind suspina duhul, sta sfint altarul daramat
Puneti-va pe voi ca jertva, in fata lui Isus Hristos
Caci moarte ni se cere intii, pentru acel cei credincios!

Si cine azi mai vrea in viata, ca biblia so implineasca?
Si cine azi mai vrea sa alerge, pentru cununa cea cereasca! ?
Chiar oare nu va arde pieptul, pentru acei nemintuiti?
Noi sfintii lui plini de putere, zacem in casa lui zdrobiti!

Zdrobiti de patimi si-apasare, de mult venin impovarati!
Si ride iadu'n ´treg de noi, de ceata celor intristati!
Pe Dumnezeu il ai ca tata si pe Hristos il ai ca frate
Al sau Duh tii mingietor, tu ai putere chiar si-n moarte!

Demult nu mai suntem o rana, in coasta lumii ca so doara
Demult nu mai luam asaltul sa fim in lume o comoara
Deaceia nu ii pasa lumii, de cei ce-si spun ca-s credinciosi
Ca nu mai simt in noi primejdii, caci astazi suntem prea fricosi!

Si vocea noastra prea slabita, ni-o inadusa al lumii val
Si noi incetul cu incetul, ne inecam chiar si la mal
Poate azi suna dur cuvintul, dar va cutremur spre trezire
Ajunge fratilor cu somnul, treziti-va din amortire!

E timpul ca sa fim o voce, a celui ce-i Amin in toate
E timpul sa lucram ogorul, sa smulgem suflete din moarte
E timpul sa plecam genunchii, sa ne jertfim pe-al sau altar
E timpul sa lucram mai mult, caci se sfirseste al sau Har!

E vremea cind se lumineaza, cind apar zorile in lume
Trezeste-te iubit crestine, te striga mielul azi pe nume!
E vremea roadelor sa stiti, caci holdele is tot mai pline
Umpletiva de roade bratul, caci iata Mirele Revine!
Amin!