Dor de Isus

De dorul Tău, privim la stele...
De dorul Tău, privim la munți...
De dorul Tău, în clipe grele,
Facem, din vers, spre Tine, punți.

De dorul Tău, inimi tresaltă,
La ale Tale mărturii
De milă, de dreptate, judecată...
Pe-ntreg Pământul, răsar martorii!

Și zicem, că-i prea mare clocotirea,
Să nu fim generația răpirii, noi.
Și zicem, că se face pregătirea
Împărățirii Tale, venind cu sfânt convoi.

Dar, pân' atunci, trăi-vom cu dreptate!
Până atunci mila o vom iubi!
Până atunci, greșelile, iertate,
Greșiților, să fie, ne-om grăbi!

Când Te-om vedea, vom fi exact ca Tine!
Tu ai venit, cu-n trup, exact ca noi,
Să Îți câștigi, din moarte și-ofilire,
Mireasa scumpă, crinii din noroi.

Noi te-am iubit, când nici nu te vedeam.
Când Te-om vedea, pe nor, iubirea va țâșni
Ca un torent din inimi, mii de mii,
Și glasurile-n imnuri s-or uni!

Ne-om veseli, în ziua nunții sfinte.
La dreapta Ta, cu drag, ni-i așeza.
Șters va fi dorul, lacrima fierbinte,
De mâna Ta și prin iubirea Ta.

Îți vom sluji, cu drag, o veșnicie!
Numele Tău fi-va pe-a noastre frunți.
Vei împărți răsplăți, cu dărnicie,
După cea mai frumoasă dintre nunți!

N-or fi onoruri mai mari ca prezența-Ți,
Răsplăți mai mari ca și iubirea Ta...
Uimise-va tot Cerul de Aleasa-Ți,
Biserica, Mireasa, cununa, slava Ta!

Ești lângă noi și vom fi lângă Tine.
Nu-i tot senin, dar vor fi albastre-zări
Spre care vom zbura, în veci, senine,
Ș-apoi, la dreapta Ta, dulci desfătări.

Ne-ai cunoscut deplin... Te vom cunoaște
Și vom avea deplina fericire,
Că ne-a lipsit Adamul, ce-n Sine întrunește
Tot ce-am dorit... Milenii de tânjire...

O, vino, drag Isuse! Noi te-așteptăm, cu dor,
Să reclădim Edenu-n divină armonie,
Edenul cel ceresc, căminu' Odraslelor!
Divinul și umanul unite-s pe vecie!