Dor de cer

Un dor de cer, un dor de veşnicie
În inima mea slabă, deodată s-a trezit
E dorul de pământ, de minunata glie
De Împăratul Slavei, de Regele Iubit

Acum a mele gânduri, îmi dau fiori de slavă
Mă poartă spre o lume pe aripi de destin
Plutesc spre noua țară, cu bucurie sfântă
Sfârşind cărarea vieți şi orişice suspin

Ştiind că am un Tată, ce-aşteaptă cu iubire
Să-şi ia în brațe fiul, răscumpărat prin har
Să-mbrace a mea fință, în haina nemuriri
Lăsând în urmă truda şi orişice amar

S-ajung în noua casă de veacuri pregătită
Pentru mireasa scumpă a mirelui Slăvit
Să merg pe străzi de aur în patria iubită
Cu Împăratul slavei cu Domnul meu iubit

Şi-o veşnicie-ntreagă cânta-voi osanale
Acelui-ce prin moarte viață-n dar mi-a dat
Şi voi privi întruna frumusețea feței Sale
Lăudând cu bucurie pe cel ce m-a salvat