De-ar fi sa vii, o Doamne!

De-ar fi sa vii in timp ce scriu aceste scurte versuri. .
Și-n geam s-aud la trâmbițe din stresina de norii. .
As indrazni cu voce tare Doamne, cel din urma din demersuri
Sa-mi dai o clipa de răgaz să îmi umplu brațul cu mii și mii de flori

De-ar fi sa vii la noapte când toată lumea doarme ostenită. .
Și nimenea nu te așteaptă Doamne, neștiind motiv de zăbovești …
Eu m-as lupta cu glas si fapt sa nu cad in ațipire si ispită…
Ca știu ca Tu de dragul nost venirea îți grabesti

De-ar fi sa vii doar săptămâna care vine pe sfârșite …
M-as duce in cloptnițe la cât mai multe orașe și cătune. .
Si as bate in dangăt nesfârșit in fiece clipă cu mâinile înroșite …
Sa își vină in simțire tot norodul și-n Golgota sa se adune

De ar fi sa vi, o Doamne doar intr-un an de-acuma inainte. .
Mi-as așterne doasca cămăruței sub genunchiul obosit. .
Și aș plânge in dreptul fiecarui cunoscut in caldă rugăminte…
Asa cum Tu Isuse in Ghetsimani cu sange sfânt ai mijlocit. .

De-ar fi sa vii Doamne intr-un secol sau intr-un mileniu doar. .
As trăi cum pot mai bine acum, când știu că sunt o filă de istorie. .
Și fără mărturie in vorbă și faptă sunt urmașilor un fals culoar. .
O pată sunt in Cartea faptelor din cer, ce are veșnică memorie

De -ar fi sa vii oricând Doamne…târziu sau poate mai degrabă. .
Eu sunt dator sa stau cu suflet pregătit la ceasul când mă chemi. .
Sa împlinesc atent și cu sfintenie a Cuvântului silabă. .
Sa fiu străjer și credincios in Iureșul oricăror vremi. .

Până ai sa vii, ma fac un responsabil pentru mine și ai mei. .
De haina neprihanirii noastre sunt spălător in rugă și in pur de sânge…
Și atunci când vei veni la piept, să ne strângi și să ne iei…
Să nu râmână in urmă mucul stins si trestia ce se frânge. .


O vino Doamne in ceasul ce Tu L-ai ales din vesnicie după plan. .
Creația suspină mereu după talpa Ta cu urma ușoară și adâncă
Întinde-ți mâna și adună spicele din ce-ai semănat in lan…
Fii proslăvit infinit de glasuri ce exultă și pururea îți cântă!

Amin!