Apostoli..

Apostoli. .

Apostoli, creștini aruncați pe la fiare, de a lungul istoriei, toți așteptau,
O revenire a Marelui Soare, știind: Cuvinte promise, pe veci țin și stau.

Așa, veac cu veac au zburat rând pe rând, înflorită, istoria merge-n declin,
Puncte repere, clar anunțând, arată, e Viu Cel ce a spus: «Da, Eu vin! »

Trâmbița Lui, e tot mai deslușită, e imposibil de nu a vedea,
Dragostea Lui, în Dar, răspândită, lucește-n Luceafar de veșnică stea!

Milenii se țin, în a Lui ocrotire, nimic fara voia-I, n-a fost și n-o fi,
Cuvânt cu cuvânt, toate au fost împlinire, și tot ce urmează, se arată și știm.

Azi, când te uiți și vezi profeții, ce pe tabla de șah, în figuri, iau poziții,
Cuvântul Etern, slove-trambițe-vii, te minunează-n concret și tranziții.

Sunt tainice clipe de revenire, după Mireasă, a Mirelui Sfânt,
Din File, Istoria ia oglindire, pământul se zbate, în groază așteptând -

Îl doare păcatul, și sânge vărsat, îl doare, iubirea de mult ofilită,
Îl roagă pe om, o de ai fi deșteptat, Cerul propus-a zi izbăvită!

File-n istorie lucesc, se încadrează, urmează ce-i scris, spre împlinire,
De mult soarele nu e mai la amează, aparține la «azi», clipa-trezire.