Păstorul cel bun

Păstorul cel bun


O biată oaie, rătăcită,
În ce mărăcinişuri eşti?
De turma ta eşti despărţită
Acum, prin lume rătăceşti

Iar viaţa ta nu e uşoară
Căci încercări te-au doborât
Trăirea ta de acum, e goală,
De turma ta, te-ai despărţit

Nu e uşor să mergi prin lume
Tot rătăcind din loc în loc
Şi nimănui să nu-i poţi spune
Dureri, care nu trec deloc

Ai inima zdrobită tare
Nu ai crezut că-i aşa rău
Şi întâmpini doar piedici pe cale
Te-a doborât păcatul greu

E greu singură să răzbești
Prin triste, rele încercări
Şi este greu să reuşeşti
Ca să ții dreptele cărări.

Pe calea vieţii rătăcind
Trăind mereu dezamăgirea
Gândeşti şi apoi înţelegând
Doar prin Isus, ai mântuirea

Tu ai greşit, şi-ai înţeles
Și în genunchi plângi cu amar
Căci doar cu Isus cel ales
Viaţa, poţi să-ţi continui iar

Şi-L rogi, iertare să Îți dea
În turma Sa să Te primească
Păcatul cel greu să Ți-l ia
Şi viaţa, să Îţi mântuiască

Să şteargă tot ce-ai făcut rău,
Să uite de-a ta necredinţă,
Să ajungi cu El la Tatăl Său
Numai cu El, ai biruinţă!

Amin

Câmpia Turzii, 9 mai 2011