Cercetare

Cercetare

Opreşte-te un ceas din alergare,
Prieten drag prin lume călător,
Să stai smerit în duh de cercetare,
Alături de al tău Mântuitor.

Priveşte-L pe cărarea suferinţei,
Purtând ca El în camera de sus,
Lighianul şi prosopul umilinţei,
Urmându-L toată viaţa ta supus.

Să stai deschis cum n-ai mai stat vreodată,
În faţa unui Fiu de Dumnezeu,
Să-ţi poţi vedea viaţa zbuciumată,
Şi să-l întrebi: Nu cumva sunt şi eu?

Acel ce cândva te-a vândut Stăpâne,
Pentru o pungă plină cu arginţi,
Şi m-am ascuns apoi fără ruşine,
Pentru o vreme-n rândul celor sfinţi.

Să vii cu El acolo în grădina,
Unde a plâns şi Petru-ngenunchiat,
Să-ţi recunoşti păcatul, să-ţi plângi vina
Dacă şi tu cândva te-ai lepădat.

De Cel ce te-a creat, dându-ţi suflare,
Zicând : eu nu-L cunosc, nu L-am văzut,,
Când te-ai oprit cândva din întâmplare,
La sfatul celor răi pe-un drum pierdut.

Nu încerca pe căi ocolitoare,
Să-ţi speli vinovăţia ca Pilat.
Atât cât mai există îndurare,
În Sângele Lui Sfânt poţi fii spălat.

Vino acolo-n ,,Dealul căpăţânii"
La Golgota cum a venit Ioan,
S-auzi prin vremi batjocura mulţimii,
Şi loviturile barbare de ciocan.

Aici să-ţi înţelegi deplin menirea,
Trăirii tale pe acest pământ,
Ca să vesteşti celor din jur Iubirea,
Ce ne-a lăsat-o Cel de-apururi sfânt.

Aprilie 2008 Ilie Belciu