Pedeapsa Ta

Motto: „I-am pedepsit, le-am întărit brațele…” Osea 7:15, a

Pedeapsa Ta mi-a sfărâmat armura
Din lemn şi lut cu paie îndoit,
Mi-a măturat aluatul rău şi zgura
Şi m-a lăsat din nou neprihănit.

M-a părăsit şi versul şi cântarea
Ce-au încolțit din dragostea dintâi,
Îmi luneca prin oase încercarea
Și mă mușcau toți şerpii de călcâi.

Târziu, m-a luat în brațe biruința –
Nici s-o privesc în ochi nu îndrăzneam;
Mă scufundase-n mine pocăința
Şi se simțea, din cer, cum răsăream.

Când ai chemat toți îngerii să sape
Un loc de cinste în livada Ta,
Eram din nou copacul dintre ape,
Iar Tu erai demult deasupra mea

De-atunci mă-ncred într-Unul Dumnezeu
Şi n-am alți ochi spre lume de privit;
Smerit în bine şi salvat la greu,
Prin voia Ta, mi-i brațul întărit.