Te-am cunoscut...

Te-am cunoscut...

Te-am cunoscut atunci, în staul,
Gingaș copil venit de sus;
O stea în noapte, mi-a fost farul,
Păstori și magi, din răsărit și-apus...
Și Te-am găsit în grajd, pe paie...
Astru-și vărsa lumina în văpaie
Și luminițe, luceau în ochii Tăi...
Cu ochi de copil, priveai în ochii mei;
Gingașa Ta privire, inima mi-a pătruns,
M-a urmărit mereu, pe unde m-am dus...
Creștea credința-n mine, în inimă, iubire,
De la staul, Te-am urmat în lume...
Te-am întâlnit pe cruce; Mureai pentru noi toți,
În ochii suferinzi, vedeam același val de foc;
Ce l-am văzut în staul... în inimă, și-a făcut loc.
Dar pentru o clipită, Te-am renegat ca Petru;
Și m-am ascuns pe drumul sumbru, negru...
Dar, sclipirea ochilor, ce m-a privit atunci,
M-a urmărit mereu, pe drumuri, la răscruci...
Apoi, Te-am întâlnit lângă-o fântână, rezemat;
Aceeași privire, inima mi-a fulgerat.
Știai totul despre mine; din dragoste, m-ai iertat,
De mână m-ai luat, m-ai dus la scăldătoare,
M-ai vindecat, mi-ai dat veșmânt de sărbătoare.
Și... Trecut-au ani... vremile s-au scurs...
Așa trecut-am pragul vieții, în apus...
Dar clipa de îndurare, și binecuvântare,
A curs în viața mea, ca apa, în izvoare,
În dulci dimineți, cu răsărit de soare,
Cu zile înmiresmate, de grija Ta cea mare.
În zilele cu nori, și cele de încercare,
În siguranță am fost, pe brațul Tău cel tare.
Și Te-am urmat Isus, și am crezut în Tine,
De la nașterea în staul, până la răstignire.
Și de la înălțarea Ta, în țara minunată,
Eu Te aștept mereu, să Te întorci în slavă...
Aproape ești de mine, în a mea umblare,
În zilele cu nor, dar și-n cele cu soare...
În clipele de bucurie, dar și când sunt supărat,
În clipele de slavă, dar și când sunt încercat.
Nu aș putea Isus, ca să Te părăsesc,
Nici calea crucii, nu am s-o rătăcesc,
Căci fără Tine, Doamne, eu, nimica sunt...
Călăuzește-mă Isuse, în sfântul paradis...
Acesta-mi este, marele meu vis...