Ştiţi ce gânduri mă frământă

Ştiţi ce gânduri mă frământă

Ştiţi ce gânduri mă frământă,
Azi în prag de sărbători?
Cum va fi primit Hristos,
Într-un veac religios?
Cum a fost de-atâtea ori
Şi cu spini, dar şi cu flori?

Vor fi oameni, ca Maria,
Şi ca Iosif de-altădată,
Care-L primesc pe Mesia.
Mulţumind de bucuria,
Mântuirii fără plată
Şi urmându-L viaţa toată.

Însă ştiu, vor fi-n popor,
Farisei nepăsători.
Se pretind religioşi,
Numai nu sunt credincioşi.
Cântăriţi, sunt toţi uşori,
Foarte mici când îi măsori.

Dar mai sunt de bună seamă,
Şi oameni evlavioşi.
Ca Ana şi Simeon,
Care au primit ca Domn,
Pe Isus şi-s bucuroşi,
Pe vecie luminoşi.

Iată însă că în lume,
Sunt şi azi Irozi destui.
Stăpâniţi doar de putere,
Şi de patimile grele,
Pândesc viaţa pruncului,
Prigonesc pe-urmaşii Lui.

Însă tot mai trag nădejde,
Că mai sunt în lume oameni,
Ca păstorii fără temă,
Care ţin de Domnul seamă,
Învăţaţi să fie drepţi,
Şi ca magii înţelepţi.

Nu ştiu ce vor face mulţi,
În această sărbătore.
Dar mă rog, ca tu şi eu,
Fiului lui Dumnezeu,
Prin cântări şi ascultare,
Să-I aducem închinare.

Amin!
de Teodor Groza
18.12.2014
Vişeu de Sus