Spre ieslea cea sărăcăcioasă, din vreme, magii au pornit!

Spre ieslea cea sărăcăcioasă,
din vreme, magii au pornit!


Spre ieslea cea sărăcăcioasă,
Din vreme, magii au pornit...
De calea lungă nu le pasă,
Se duc să-I spună bun venit,

Acelui care S-a născut
Și e al lumii Împărat,
A Celui fără de-nceput;
Născându-Se, viață ne-a dat!

Iar steaua cea strălucitoare
Înspre Betleem i-a condus.
Cei trei priveau a ei splendoare,
Aceasta, îi ducea la Isus.

La Pruncul cel sfânt, minunat
Care în lume a venit.
La El, al lumii Împărat
Care Isus era numit.

Ierusalimul îi așteaptă,
Aici, Irod era-mpărat.
Ei au ținut tot calea dreaptă
Și despre Prunc au întrebat.

Irod era rău mâniat
De veștile ce le-auzea,
Și-n gândul său, s-a întrebat:
Cine vrea tronul să îi ia?

Cine ar vrea să-l detroneze
Și să îl vadă jos, zdrobit,
Cine-ndrăznea ca să cuteze
Pe el, să-l vadă doborât?

În cuget s-a înfiorat
Deși părea calm și voios.
Mieros, pe magi el i-a rugat
Să-i spună, unde e Hristos?

Și înțelepții și-a chemat
Iar ei cu teamă au venit,
Să-ntrebe dacă au aflat
Aceia ce magii au vestit?

Cu vorbe blânde și sfioase
Pe cei trei magi i-a sfătuit
Când vin și fac calea întoarsă
Să stea să-i spună ce-au găsit?

Din nou, la el să poposească
Să-i spună tot ce au aflat,
De drum ca să se pregătească,
Să-l vadă pe nou-Mpărat;

Pe Pruncul sfânt, cel nou născut
Să meargă să I se închine,
Dar magii bine au știut
Căci el la Prunc nu îi vrea bine.

Ci vrea ca să Îl nimicească
Pe Cel ce-n lume a venit,
Al său tron ca să și-l păzească;
Asta știind, l-au ocolit

Pe împăratul crud și rău
Căci a sa taină au aflat;
Știau care e planul său
Și pe alt drum, au apucat.

Steaua cea sfântă i-a tot dus
Și calea lor a luminat.
La staul ei când au ajuns
Toți Pruncului s-au închinat.

Ei într-o iesle L-au găsit:
Era frumos și mititel...
Cu multe daruri L-au cinstit
Aduse anume pentru El.

Ei smirnă, aur și tămâie
Chiar la picioare I Le-au pus
Și erau plini de bucurie
Pentru-Mpăratul sfânt, Isus!

Amin

Câmpia Turzii, 20 decembrie 2019