Serbarea Întrupării

SĂRBAREA ÎNTRUPĂRII

Bucură-te, omenire, pentru cel mai mare dar,
Pentru marea transformare născută din Întrupare
Ești în stare să-ntrevezi un îndepărtat Hotar
De-unde vin iluminări necesare pe cărare.

Revelații ai primit spre-a ieși din lunga noapte
Ține-le în visterie pe traseu să-ți fie far
Spre-a putea trimite Sus doar neprihănite fapte
Ca să poți vedea în spații constelații cum răsar.

Mergi cu gândul la câmpia unde îngerescul cor
A vestit sosirea-n lumea celor fără de speranță
A Copilului plăpând ce-a crescut ca Salvator
Și-a învins acele umbre de sfidări și ignoranță.

Glorii... glorii să înalți spre incintele astrale
Și în culmea fericirii să compui un imn sublim
Pretutindeni să se-audă osanale... osanale
Să rostești cu bucurie: ”Mire drag Te prețuim.”

Vestea bună să pătrundă mai departe... mai departe
Milioane să cunoască planul conceput în Rai
S-amintești de profeția carea-a fost inclusă-n Carte
Ca să modeleze vieți spre neprihănitul trai.

Îmbrăcată-n strai festiv, omenire, te desprinde
De acuta frământare ce-a furat înseninări
Ști că împlinirea ta nu de-mprejurări depinde
Ci de Fiul întrupat să-ți dea binecuvântări.

Starea sfintei Sărbători las-o să te împresoare
Să cunoști o-nviorare mai presus de greul lut
Ai nevoie de Lumina care dă clarificare
Și te leagă, pe vecie, de Stăpânul absolut.

Dă onoare, omenire, pentru darul prețios
Căci S-a coborât Mesia din neant să te ridice,
Să te scoată din rutină și din cercul vicios
Și-a voit un plan divin prin trăire să-l explice.

George Cornici/20 Decembrie, 2014