Semnul păcii

Semnul păcii se arată
Pe cîmpii, în Betleem
Cînd păstorii văd lumina,
Și aud corul sublim.

Nu știu cîtă tulburare
Sau nevoie-aveau de ea
Dar, în sfînta lor urare
I-a inundat pacea Sa.

Oare, tu Îi aduci slavă,
În toată umblarea ta
Ca din ceruri să coboare
El, cu toată pacea Sa?

Semnul păcii se arată
Și acuma prin mulțimi.
Dar, îl poartă doar urmașii,
Fiii Tatălui Divin!

Cei ce-I poartă chipul, slava
Cei plăcuți ai Domnului,
Ei au pace, bucurie,
Și văd slava cerului!

Poate se silesc și alții
Să vorbească despre ea,
Și să o exclame-ntruna
Dar nu-i simt valoarea sa.

Cea mai mare îndurare,
Să ai pace în cămin,
Să ai pace în trăire,
Atunci, ai belșug deplin!

Cînd a zis Mîntuitorul -
În orice casă intrați,
Să urați o pace sfîntă
Celor binecuvîntați!

De o au, ea va rămîne
Și se va uni cu voi.
Iar de nu, se va întoarce
Și, tot nu rămîneți goi!

Cînd zici PACE, ia aminte!
Fii cu pace-n al tău trai,
Și mărețele cuvinte,
Te vor îndrepte spre rai.

Lasă cîte-un semn de pace
În orice loc, cîte-un pic
Să se vadă căci, ea duce
Semnul sfînt de ucenic.

Pacea este temelia
Pentru orișice cămin,
Și adesea, e simbria,
Și dovada de creștin.

Poart-o deci, în curăție.
Semnul ei să-l ai mereu
Că-n măreața-Mpărăție
Vei fi tot cu Dumnezeu.

Spune tuturor, să știe,
Celor ce-s aicea jos
Căci e marea bogăție
Și un imortant, folos!

Caut-o cu dinadinsul
Și dacă n-o ai cumva,
Fă ce-i bine, fii exemplu
Și ea, te va inunda.

Lasă ca să-ți ungă viața,
Și proclam-o neîncetat,
Și-ți va întări speranța
Căci la aceasta ești chemat!
amin