Pruncul cel divin, Isus!

Pruncul cel divin, Isus!

Cezar August o lege a dat-
Ca toată lumea să se înscrie...
Cei doi soţi, şi ei au plecat
Departe de casă să fie.

Un Prunc să vină aşteptau:
Maria era însărcinată!
Cu bucurie şi-L doreau,
Vremea era apropiată...

Ei au ajuns, dar n-au găsit
Un loc unde să poposească.
Cu greutate, au primit
Un staul, să se odihnească.

Sorocul naşterii venea,
Maria era ostenită,
Dar Iosif, lângă ea stătea
Căci era soaţa lui iubită.

Îngeri din cer au coborât
Pe Pruncul Sfânt ca să Îl vadă.
Păstorii şi ei au venit,
Nici lor nu le venea să creadă

Că acolo jos, în sărăcie,
Un Prunc Ceresc azi S-a născut.
Îngeri nu conteneau să vie
Să vadă, ce n-au mai văzut...

O stea mare, strălucitoare
Pe cer atunci s-a arătat.
Magii priveau a ei splendoare
Şi-au înţeles ce s-a-ntâmplat...

Ei de departe au pornit
Să-L vadă pe Prinţul Ceresc,
Dar la Irod au poposit
Să întrebe unde Îl găsesc

Pe Împăratul nou-născut
Care pe lume a venit,
Pe Cel fără de început,
Şi pe Cel fără de sfârşit...

Însă Irod s-a înspăimântat
Când astă veste a auzit
Şi tot mereu s-a întrebat
'Cine-i Acel care-a venit?

Cine ameninţă să-i ia
Împărăţia ce o are? '
El, asta chiar nu va lăsa
Gând rău I-a pus, să Îl omoare...

Apoi pe magi el i-a rugat
Şi lui de veste să îi dea,
Când ei, pe Prunc L-or fi aflat
Căci să se închine şi el vrea...

Iar steaua, pe magi i-a condus,
Prin locuri pustii au trecut,
Cu bine la Prunc au ajuns;
S-au minunat, când L-au văzut.

În faţa Lui s-au închinat
Şi plecăciuni multe-au făcut;
Și multe daruri I-au lăsat.
Se minunau atât de mult...

Coruri de îngeri în cer cântă,
Pământul de pace e plin,
Iar bunătatea este multă
Căci S-a născut un Prunc Divin.

Amin

Câmpia Turzii, 12 decembrie 2017