Plutește-acum prin lume parfum de sărbătoare

Plutește-acum prin lume parfum de sărbătoare

Plutește-acum prin lume parfum de sărbătoare,
Cumva, cu mici excepţii, toţi vrem să prăznuim,
Mă uit la ce se-ntâmplă şi am o întrebare:
Mai ştim rostul la praznic? Știm să ne pregătim?

Văd oameni alergând, cu multă-nsufleţire,
Se fac cumpărături, aşa, ca de o nuntă,
Ar da acum oricât pe-un strop de fericire,
Comerţul e în floare şi cheltuiala-i multă.

Dar oare câţi mai ştim şi câţi mai înţelegem,
Pe cine, şi de ce, şi cum sărbătorim?
E-aşa de important ca să putem s-alegem,
Lumina de-ntuneric, pe cine preamărim.

Prea mulţi trăiesc stresaţi, cuprinşi de ignoranţă,
Conduşi mai mult de patimi, de bani şi de noroc,
Ei nu mai ştiu ce-i bine, ce e de importanţă,
Căci nu-L cunosc pe Isus, pe marele Proroc.

Mă lupt să înţeleg şi mă cuprinde teama,
De ce aşa fireşti, nepăsători trăim?
Ori am uitat că toţi curând o să dam seama,
Şi nu ştim anul, ziua, nici clipa când murim?

M-am pus pe rugăciune şi am citit Scriptura,
Şi Duhul Sfânt, citind, în timp m-a luminat.
Sărbătorim pe-acela ce ne-a zidit făptura,
Mesia, Salvatorul, Cuvântul întrupat.

S-a dezbrăcat supus, de slava lui cerească,
În chip de om, umil, a coborât la noi,
Prin jertfa de pe cruce ca să ne mântuiască,
În El s-avem iertarea şi viaţa de apoi.

Adie printe oameni un val de bucurie,
Sunt cântece şi jocuri, parcă mai mult belşug,
Sunt prinşi chiar şi creştinii de o euforie,
Dar cu Emanuel, câţi mai trag azi la jug?

Se fac acum excursii din timp planificate,
Femeile cu trudă căminul primenesc,
Se mai deschid şi case să fie colindate,
Dar inimi pentru Domnul oare se mai găsesc?

E freamăt iar în lume, trăiri amestecate,
Contrastul e vizibil și dureros de mare,
Unii-și dedică viața trăirilor deșarte,
Alții cu mulțumire, petrec în închinare.

de Teodor Groza
22.12.2016
Vişeu de Sus