Odiseea Mesianică ( VI )

Odiseea Mesianică ( VI )

Evocare Biblică

Partea VI -a

Magii
" Îl văd, dar nu acum, Îl privesc, dar nu
de aproape. O stea răsare din Iacov, Un
toiag de cârmuire se ridică din Israel. El
străpunge laturile Moabului, Şi prăpădeşte
pe toţi copiii lui Set.” Num. 24,7.


Era atunci, în vremea aceea,
Când S-a născut Pruncul Isus
Ce-avea părinţi din Galileea,
Ca să domnească în Iudeea
Un Împărat rău, pe rele pus.

Era Irod! Şi el nu cunoştea,
Nimic, din ce s-a întâmplat,
Căci viaţa sa şi-o petrecea
Străină de tot ce-i temerea
’N-orgii deşarte, şi-n păcat.

El, dela Magi care-au venit,
Din Răsăritul... cel bogat -
Când ei la curte-au poposit
Şi lămuriri multe-ar fi dorit -
Despre copil, veşti a aflat.

Când au ajuns, au întrebat,
Ca să-L afle-n primul rând:
" Unde e Pruncul, Împărat,
Ce steaua-n cer L-a anunţat?
Vrem să-L vedem în curând!”

" Fiindc-am văzut în Răsărit
Steaua Lui, pe bolta cerului,
Şi-acuma noi, deci am sosit
Ca-ntr-un ceas bun şi fericit
Pregătiţi, să ne-nchinăm Lui!”

" El, e Împăratul... cel vestit
Din vremuri vechi, depărtate;
Acum când steaua, a răsărit
E semn că vremea s-a-mplinit,
Ea ne confirmă acestea toate.”

" Căci un toiag de cârmuire
Ne-anunţă acea stea arătată;
Ca Israelului, să-i dea mărire
Printre popoarele în rătăcire,
Din ziua aceasta, însemnată.”

" El va domni prin fapte mari
Ca fiind Suprem Judecător,
Spre-a birui, pe cei mai tari,
Mai mari ai lumii, ca gropari
Şi liberând, ... pe prinşii lor.”

" De El vor asculta popoare,
Iar neamuri vor fi luminate
Sub marea-I binecuvântare,
Ce-o va-mpărţi cu îndurare
Şi-or fi atrase prin dreptate.”

Când toate acestea, a auzit,
Că s-a născut... alt Împărat,
Irod, s-a spăimântat cumplit
Iar chipu-i... s-a schimonosit
Şi vestea-n cetate-a lansat.

Ierusalimul... a fost tulburat
Fiind cuprins de mare teamă,
Căci Împăratu-a strâns îndat'
Pe sfetnici de grabă-n palat
Şi preoţii, cei mai de seamă.

Şi chiar pe-nvăţaţii cei mari
Să afle repede de va putea,
De l-aceşti vestiţi cărturari,
În cunoştinţe, ... cei mai tari
" Hristos, unde s-ar năştea?

" În Betleemul, din Iudeea!”
Ei au răspuns toţi într-un glas, ,
" Căci în proorocia lui Miheia
Ne este dată-n simbol cheia -
Precum s-a scris şi a rămas!”

" Tu, Betlteeme, ţara lui Iuda,
Nu eşti cea mai neînsemnată,
Prin haru-I Domnul te-o uda
Căci dintre toate tu eşti ruda
Din seminţii, ce-ai fost notată.”

" Din tine, va ieşi Căpetenia,
Pentru poporul meu, Israel;
Tu-ai fost aleasă, seminţia,
( Ce lumii-i va da... armonia )
Din care-astfel, s-o naşte El!”

Irod de-ndată, a consultat
Pe Magi, şiret să îi descoase,
Iar dânşii lui i-au confirmat
Aproape timpul, cam exact
Când Steaua sus se arătase.

Şi-apoi, i-a trimis la Betleem,
Zicându-le: -, , Să cercetaţi,
Cu de-amăruntul, să vedem,
Cum am putea să înţelegem
Minunea aceasta, s-o aflaţi!”

" Când Pruncul, Îl veţi găsi
Să-mi trimeteţi urgent ştire,
De grab să vin, - n-oi zăbovi -
Spre a-L recunoaşte şi cinsti
Şi cu respect să-I dau mărire.”

După ce Magii, au ascultat
Pe-acest Împărat prefăcut,
S-au ridicat toţi şi-au plecat
Mânaţi de scopul lor curat
Spre Betleemul... cunoscut.

Din nou, sus steaua s-a ivit
Pe cer mergând-naintea lor,
Cum i-a condus din Răsărit,
Prin mersul ei, cel strălucit
Tot ea le-a fost îndrumător.

Au mers aşa, până-au găsit
Unde se-afla, Pruncul Isus,
În Betleemul... mult dorit -
De-asupra locului... numit
Steaua se-oprise pe cer sus.

Nu mai mergea, ci sta pe loc
Şi-acum era mai luminoasă,
Şi raze sfinte, în dâri de foc,
Le indicau, ca şi-un mijloc
Marcând calea pân- la casă.

Toţi s-au umplut de bucurie
Cum Domnul aşa i-a condus,
În cea mai lungă... călătorie,
Întreprinsă, după proorocie
Prin steaua luminând de sus.

Intrând în casă, au văzut?
Un Prunc ce sta cu mama lui,
Care-ntr-un staul S-a născut
S-au minunat, şi au crezut -
Vestirea sfântă, a Domnului.

S-au aruncat pân-la pământ!
Smeriţi şi-umili, s-au închinat,
În faţa Pruncului Prea Sfânt
Crezut ca Rege-n legământ,
Şi-a lor ştiinţă, şi-au plecat.

Şi-apoi, visteriile-au deschis
Şi-au adus daruri însemnate,
Îndepărtând stările de vis
Întocmai, cum se află scris
În prea vestitul sul de carte.

Aur lucind, a fost întâiul dar
Ce Pruncului, ... I-au oferit,
Şi-n dulci sclipiri de chilimbar
Ca stropii de must din pahar
Bucuroşi toţi, ... I-au dăruit.

Şi tămâia, mult mirositoare,
Şi smirna cea de-mbălsamat,
Ele a-ntregit, în completare
Spre bucuria cea mai mare,
Darurile, ce Magii-au purtat.

La urmă, au fost înştiinţaţi
De Dumnezeu noaptea în vis:
" Pe la Irod, să nu mai daţi
Căci totul vrea să-i raportaţi,
Nimic voi lui, n-aveţi de zis!”

Şi ei, întorsu-s-au în ţara lor
Sub voia sfântă a ascultării,
Pe un alt drum, ... ocolitor,
( Neprevăzând crudul omor )
Spre-a împlini, planul salvării.

Flavius Laurian Duverna

Va urma,