Mesia, Pruncul ceresc!

Prin proroci s-a arătat
De Pruncul, ce Se va naște
Și așa s-a întâmplat
Căci toată lumea cunoaște

Maria era împăcată
Încă, Iosif, o iubea
N-ar fi îndrăznit vreodată,
Să refuze să o ia...

Ea va naște un Fiu frumos,
Venit chiar din cerul sfânt,
Un Prunc pe nume Hristos,
Ce va fi pe acest pământ,

Jertfă, plină de iubire
Ce cu sânge va spăla
Calea înspre fericire
Pruncul cel mic, Mesia.

Iosif era întristat
Se simțea că-i păcălit
Că Maria, l-a trădat
Și nu mai era iubit.

În taină, el se gândea
Acum, să o părăsească
Să o lase, negreșit
Rușinea s-o copleșească.

Însă, într-un vis de noapte,
Un înger s-a arătat
Și i-a spus că nu se poate
Fata, nu l-a înșelat

Prin Duh Sfânt s-a zămislit
Ceea ce-n pântec purta
Din ceruri este venit
Cel ce lumea va salva.

Inima i-a tresărit
Și cuprins de bucurie
Spre Maria a pornit
Căci voia, soață să-i fie

În casa lui să trăiască
Până când s-a săvârși
Lucrarea dumnezeiască
Venită din veșnicii.

Cu drag o înconjura,
Nu mai era întristat,
Era ea, iubita sa,
Care deloc n-a trădat

Va fi tatăl lui Isus
Când pe lume va veni
Pruncul cel venit de sus
Ce lumea va mântui.

Amin

Câmpia Turzii, 16 decembrie 2923