Mărgăritarul

Am primit mărgăritarul,
Piatra scumpă, a venit:
A lăsat palatul, şi castelul.
Pentru o amărâtă cocioabă, săracă,
Pentru o iesle, pe un deal, de noi uitată.
A renunțat la bogăție pentru un pământ,
Pentru niște oameni amărâți.
I S-a făcut milă de noi, niște orfani...
Ce urma să fim omorâți, să plătim păcatul,
Ce-l făceam, căci meritam...
Ne-a iubit atât de mult, că a venit în lume.
S-a lăsat batjocorit de oameni,
Ca să plătească prețul desfrânării noastre.
A purtat crucea, a fost bătut cu biciul,
Și batjocorit cu haina, și-a purtat spinii.
Cu toate astea, El n-a renunțat,
A suferit pe cruce în locul nostru.
A murit pe cruce și Și-a dat şi ultima suflare.
El a înviat a treia zi, ca să putem iubi,
Să ne spună că revine, și că nu o să mai avem, ...
O altă șansă la salvare...
Și să Îl căutăm neîncetat.
Să nu renunțăm la Cuvântul Lui,
Să-L căutam mereu, căci El e calea,
El e adevărul, El e Cel ce viața ne-a dat.