Marea Veste!

Marea Veste!

Acum două mii de ani,
Marea Veste se simțea-n plai.
Proorocii au proorocit,
Au scris tot, au tălmăcit
Că va veni-n acea vreme...
De Sus are să coboare un Rege!
Mare forfotă... păstori de veghe,
Magii... cercetau în stele.

În Betleemul din Iudeia
Se aștepta în vreme aceia,
Să Se nască un Prunc Sfânt,
Aducând pace pe pământ.
Cerul... El va părăsi
În lume pentru a domni:
Emanuel, minunat DAR
Coborât prin Sfântul Har.

Nu S-a născut în bogăție
Ci într-o iesle, în sărăcie.
Nimeni nu Te-a vrut în casă,
Tu, Prunc Minunat, însoțit de-un astru.
Betleeme ce mult ai neglijat...
Pruncul Rege afară-ai lăsat.
Loc nu a fost în nici-o casă
Doar în grajd, ieslea întunecoasă.

Magii și păstorii au urmărit
Astrul pe cer ce i-au uimit...
I-a condus până la iesle.
Acolo, s-a oprit să lumineze.
Văzând Pruncul au înțeles:
Ce s-a vestit, ce a fost scris,
S-a împlinit: Pruncul S-a născut
În iesle pe paie, umilit.

Noi an de an Te sărbătorim,
De nașterea Ta tuturor le amintim.
Tu ești aici acum, cu noi,
Prin Duh Te bucuri, prin cântări.
Mergem din case în case
Vestim despre a Ta naștere
Să mai trezim la viață,
Pe cei ce stau să ațipească.

O, Betleeme, Betleeme,
În tine sunt azi multe semne,
Mărturie că ai venit de sus,
Pentru păcătoșii de jos,
Te purtăm în inimi și dorul arde
Nu în seul lumânării ci în sufletele noastre.
Știm că va mai fi o zi! ... Vei veni! ...
De noi nu uita, du-ne cu Tine-n veșnicii!


ALGHERO/24/12/2018