La nașterea lui Isus

La nașterea lui Isus


În al său palat măreț,
Irod stă, și se gândește:
Cine-i acel îndrăzneț
Ce cu gând rău, îl pândește?

Cine vrea locul să-i ia
Pe-al său jilț, să se așeze?
Cine cutează și vrea
În al său loc să troneze?

Nimănui, nu-i va permite
Locul lui ca să îl ia,
Orice ar fi, căci el, nu minte
Jură, că va fi așa.

Cei trei magi care-au venit
Despre un Prunc l-au informat.
S-a speriat și s-a gândit...
Totul, îi părea ciudat.

I-a rugat să se întoarcă
Despre Prunc să îl vestească
Ca apoi și el să poată
Să se ducă, să-L cunoască.

Magii, l-au asigurat
Că-n curând îl vor vesti,
Ce-au găsit și ce-au aflat
Despre Prunc, totul va ști.

Steaua cea strălucitoare
I-a condus spre Betleem
Pe cer, mare, călătoare,
Pentru ei, era un semn.

Aici, steaua s-a oprit
Lumina ei strălucea
Iar magii au poposit.
Pruncul Isus, Se năștea!

Îngeri tot mai mulți veneau
Ieslea au înconjurat,
Cu putere ei cântau
Pentru al lumii Împărat,

S-a născut Prințul Ceresc
Toți, adânc s-au închinat
Cu uimire Îl privesc
Pe Pruncul mic, înfășat,

O minune s-a-ntâmplat
Slavă cu toți Îi cântau
Iar magii daruri I-au dat
Și cu drag, la El priveau

Și păstorii au venit
Să se-nchine, să-L slăvească
Mielusei I-au dăruit
Toți simțeau slava cerească.

O lumină lucitoare
Tot pământul l-a scăldat
Ca lumina ca de soare
Cei prezenți s-au minunat.

Irod a tot așteptat
Ca magii să îl vestească...
Ei pe alt drum au plecat
Pruncul să Îl ocrotească.

Vestea bună s-a tot dus
Toți vorbeau cu bucurie
Toți Îl vesteau pe Isus
Și a Sa, Împărăție.

Amin

Câmpia Turzii, 16 decembrie 2016