La Betleem...

La Betleem se-ncinge bucuria,
Slava, în stea, lacrima își adună,
Călăuzind drumeții spre Mesia,
Îngeri cântă, aduc o veste bună.

La Betleem o carte se deschide,
Legată-n piele, cu slove nestemate,
În ea sunt scriși, cu literă de Sânge,
Mântuiții, spălații de păcate.

La Betleem a răsărit Lumina
Mânând apusul departe,-n răsărit,
Să-și lase aurul, tămâia, smirna,
La ieslea-n care Ceru-a coborât.

La Betleem veni Isus pe lume,
Ca o odraslă-a tinerei fecioare,
Din ușa oilor, o Cale-anume,
Până la poarta de mărgăritare.

La Betleem, din cele patru colțuri,
Vin să se-ncrie ai Cetății fii,
În Adevăr e Țara noastră, pururi,
Cu străzi de aur ca sticla, străvezii.

La Betleem, vii Dragoste curată,
Să învii ascultarea din morminte,
Din Ceru-ntreg, doar Tu-ai spus-Mă duc Tată,
Să Ți Se facă voia, Sfânt Părinte.

La Betleem, un gângurit vestește
Căci pe pământ Cuvântul s-a întrupat,
E proslăvit în coruri, îngerește
Și Cerul Îl privește înlăcrimat.

La Betleem, Comoara Cerului
O-ncojurăm cu darurile noastre,
Când se va-ntoarce în sânul Tatălui,
Vom fi o turmă, urmându-L printre astre.

La Betleem, Isus Mântuitorul
Își ia pe umeri, vrednic, o lucrare,
Învie morți, desferecă zăvorul,
Oferă tuturor, Eliberare.

La Betleem e poala unui Munte,
El se ridică în glorii, pân-la Cer,
E Iubirea, născută să înfrunte
Chiar boldul morții, în lutul efemer.

La Betleem mă-ntorc din nou, Isuse,
Să-Ți aduc darul până se mai poate,
Să plâng în bucurii lacrimi neplânse,
Căci Tu mi-ești Viața Vie, fără moarte.

Amin!