Hotărât‑am să vă spun

Hotărât‑am să vă spun

Hotărât‑am să vă spun
Niște lucruri greu de spus
Ce‑s legate de „Crăciun”
Și Nașterea lui Isus:

Alergarea este mare
Și zbaterea pe măsură,
Se căznește fiecare
Cu mâncare, băutură...

Cu cadouri și podoabe
Încărcate pe‑un brăduț;
(Meteahna inimii roabe
Ce „sare din lac în puț”)

Și‑apoi vin spre ispășire
La „preacuvioși”, „cucernici”...
(Cine să le dea de știre
Că ei sunt și mai nevrednici? !)

Cu mitre aurii pe cap
„Și podoabe‑n filacterii”
De‑n burdufuri nu‑și încap,
(Unii, „sfinți” încât te sperii),

Strâng poporul și țin predici
Numai nu se pocăiesc...
(Drumu‑acesta-i plin de „piedici”)
Și de aceia‑l ocolesc

Făcând din temple refugii
Pentru conștiințe moarte
Și din „slujbe” privilegii
De‑a acoperi păcate,

Vor să umple cu „vecernii”
Cumva inima lor goală,
Dau canoane și mătănii
Altora pentru greșeală...

Jucând rolul de „paternii”!
Pruncul nu au timp să‑L vadă
Și Îl lasă‑n toiul iernii
Într‑o iesle, în zăpadă...

Prea pioși însă nevrednici
De chemarea cea cerească
„Preasfințiți” și ”prea cucernici”
Le place să se numească...

Dar gonesc fără rușine
După mârșave câștiguri
Iar de veșnice suspine
Nu se tem deși sunt siguri...

Gândul lor este „mai sus”,
„La mai mult și la mai mare”
Nicidecum la Pruncu Isus
Și la Sfânta Sărbătoare...

Doamne îndură‑Te de toți,
Deșteaptă‑le conștiința,
Dacă‑și zic „preasfinți” și‑s hoți,
Doamne, schimbă‑le voința!

Din religia lor prostească,
Într‑al inimii ascuns
Fă să înceapă să trăiască
Cu adevărat Isus

Și‑așa să sărbătorească
Cei ce „cheia” în mâini o au;
Hristos‑„Ușa” s‑O găsească
Toți ce‑n van O căutau!