E seară de Decembrie

Ai adunat tot anul și-acuma ai belșug;
Adus-a multă roadă pământul de sub plug!
Muncit-ai ca furnica, bogat ai secerat,
Ți-ai pus multe provizii, ești binecuvântat!
Și-acuma este iarnă, glia e înghețată
Iar vântul suflă rece dar casa ta e caldă!
E seară de Decembrie, acum tu meditezi;
Îți faci domol bilanțul și-nvingător te vezi!
Căci nu ai nicio lipsă, nu ai nici datorii,
În timp ce sunt familii care vor flămânzi. .
Familii care-n minus au fost întregul an
Și-acuma, în Decembrie, nu mai au niciun ban!
În schimb a ta familie e binecuvântată:
Cei dragi îți sunt alături la masa-mbelșugată!
Iar tu te-ntrebi deodată: cum pot să-i mulțumesc
Celui ce-a fost cu mine și cum să-i răsplătesc?
Ascultă, tu, drag suflet, șoapta Duhului Sfânt!
Ascultă ce îți spune susurul Său cel blând:
"De vrei ca pentru toate azi să Îmi mulțumești,
Deschide-ți vistieria, din ea să dăruiești
celui care nu are, celui bolnav, lipsit!
De faci cum spun întocmai, Mie Mi-ai dăruit!"
Ai auzit, drag suflet, șoapta din slăvi divine?
Ai înțeles ce Domnul dorește de la tine?
E seară de Decembrie, seară de mulțumire,
Dar fie și o seară de sfântă dăruire!
Așa face iubirea, ea sincer se jertfește;
Din inimă curată, cu drag ea dăruiește!
C-așa făcu-n vechime, pe cruce, la Calvar:
Eram lipsiți dar totuși ne-a dat viață-n dar!
Cum și Mântuitorul făcut-a pentru tine,
Asemeni, cu iubire, fă altora un bine!