Daca nu venea Hristos

Daca nu venea Hristos
Viata noastra cea din vale,
Ar fi fara de folos,
Nimic bun pe-a noastra cale.

Nimic nu ar parea prea prea sfint
Nici bucuria si nici slava
Dar a venit jos pe pamint,
In El miscat-a ne salva !

El ,Cea Dintai Zidire
A venit si-a fost copil
A venit din nemurire
Nascandu-se intr-un loc umil.

A meritat El loc umil?
Cel venit din infinit!
Sa vina in lume un copil,
cineva sa-l fi primit!

De ce-i omul asa de rece?
O! In Eden s-a pacalit!
Pacatul reusit-a sa-l inece
Si nimeni nu L-a primit

Nu era o vreme calda,
trebuia un adapost.
Un staul ai Lui parinti sa vada...
Vedem oare aici un rost ?

E Dumnezeu neputincios ?
Cand toate ,toate-n mana tine!
Putea sa faca pe pamint jos
Castel de aur si rubine!

Dar nu, caci El asa a vrut
In mod subtil ca sa se vada
Ca oamenii nu i-au primit
Si nici in El n-au vrut sa creada

Si a mai aratat ceva...
ca slava cea adevarata,
omul o poate avea,
dincolo de ce se-arata.

Dincolo de aparente
de statut sau de o functie
Si multe alte influente,
la care omul are-o pretentie!

Are pretentie la statut,
Bogatie dar si faima.
Copilul ,nu le-a avut!
Nici Iosif si nici a Sa mama,

Si inca ceva a aratat
Cand toata lumea adapostita
Pastorii l-au ’’intampinat’’
Umili, cu bucurie multa...

C-acei umili il vor vedea
La Palat... si nu la staul
Acei curati ce au nadejdea
Ca la sfarsit vor fi cu Domnul