Crăciun sau Hristos?

Noi nu serbăm "Crăciunul"
serbăm un Rege
care a fost înainte
de a fi cer, pământ...
dar într-o zi umil,
S-a coborât în iesle
ca pe acei ce-L cred
să-i ducă-n cerul Sfânt.

Noi nu avem "Crăciun"
deși, pe stradă
atâția "moși Crăciuni"
cu sacul trec prin ploaie...
dar ei nu ne abat
de la credința noastră
de la prea Sfântul Domn
născut în grajd pe paie.

Noi nu cinstim "Crăciunul"
Cu brad, cu luminițe...
deși sunt multe-aprinse
prin case și pe drum,
Hristos este lumina
dar n-o vezi pe ulițe
și nici n-o poate stinge
vreun obicei de-acum.

Noi nu serbăm "Crăciun"
avem o sărbătoare
când Dumnezeu din ceruri
la noi a coborât,
când corul cel de îngeri
în cânt de adorare
măreau cu glasul lor,
un Rege nou născut.

Noi nu spunem "Crăciun"
e-o vorbă doar, un mit
în inimă și fapte
ne este bucuria
"Crăciunul" e-o poveste,
Hristos - Pruncul venit,
din iesle la Golgota
urmând călătoria.

Prieteni dragi,
e iarăși sărbătoare
și Regele născut,
de mii de ani, azi bate
la multe inimi reci
dar loc în ele n-are
cu lacrimi pe obraji,
El pleacă trist în noapte...

Că unii au Crăciun,
mâncare-alesă
pahare, bucurii
ce trec cu sărbătoarea
dar Cel sărbătorit
nu e primit în casă
un brad Îi fură locul
și cinstea și onoarea.

Când unii au "Crăciun"
noi un Hristos avem
Care în orice zi
e sărbătorea noastră
Lumină din Lumină,
Cadoul Sfânt suprem
Dumnezeiescul Prunc
ce stă cu noi la masă.

Noi... nu serbăm "Crăciunul"
serbăm un Rege,
Stăpân și Domn în inimi
și-n casă cu folos
El este bucuria
ce prin dureri ne trece
lăudați-L azi cu toții
că s-a născut Hristos!