Copil umil,copil prea blând...

Copil umil ...copil prea blând,
Tu te vei naște iar, curând,
Te naști preabunule știind
Că mulți sunt cei ce te resping.

Te naști cu-al Tău zâmbet ceresc
În fiecare an, cu-acaeeași bucurie,
Chiar dacă știi că cei ce iți zâmbesc,
Maine-ți vor bate-n palme cuie.

Te naști mereu ,cu bucurii să le plătești
Celor ce ani la rând te-au alungat afară.
Speranța și iubire tu iar le dăruiești,
Știind c-al Tău pahar o să se umple iară.

Și de-au trecut chiar mii de ani,
Și tot mereu Te-au umilt,
Te naști din nou printre dușmani,
Chiar dacă știi ce ai plătit.

Dar știi că sunt și cei care-și doresc,
În locul tău să sufere ,să plângă,
Dar știi că sunt și cei ce te primesc,
În lacrimi bucuroși ,și-ți cântă.

Tu pentru toți te naști ,preabunule mereu,
Și-i rogi să te primească-n casă,
Ai tremurat cumplit, chiar și la pragul meu,
Când eu mă răsfățam la masă.

Dar astazi vreau să nu mai bați,
Căci ușa mea e descuiată,
Și vreau să intri ,să nu rabzi
Așa cum tu răbdai odată.

Căci am simțit a Ta lucrare sfântă,
Și-un sentiment curat mă înconjoară,
Și ingerii din cer parcă iți cânta,
Și-n miezul iernii parcă-i primavară.