Viața mea

Demult, eu am venit pe lume într-o toamnă,
N-am fost dorită decât de-a mea mamă
Apoi, un tată eu pe lume am avut
Și lângă patru frați mai mici, eu am crescut.
Eram beteagă și din ce creșteam
Eu, complexată și închisă în mine deveneam
Căci am plecat la școală, copii mă jigneau,
Ei îmi spuneau bastard; sau șchioapa mă strigau,
Dar am crescut și am vrut ca să învăț
Căci mă vedeam învățătoare, copii să răsfăț,
La pedagogic însă, nu am fost primită
Căci eram șchioapă și de sport eram scutită
Așa ca eu liceul l-am făcut, l-am terminat
Și apoi ca vânzătoare la magazin eu am lucrat,
Spuneam că niciodată n-am să mă mărit
Până în clipa când pe el l-am întâlnit
Și-n sufletul meu trist, el loc gol a găsit
Și totul s-a schimbat căci m-am îndrăgostit
Și doar după o lună ne-am și căsătorit.
Anii au trecut, timpul trecea,
Dragostea noastră creștea și ea
După un timp, când Domnul a vrut
Primul băiat eu l-am născut
Ca după doi ani, chiar de Crăciun
Încă un baiat în brațe am avut.
Eram fericită și împlinită
De soț și copii eram mult iubită,
Când nu mai credeam și nu mai visam,
Aflat-am că-n pântec un suflet purtam
Și după mult chin și multă durere,
Domnul m-a binecuvântat și mi-a dat putere
Să nasc un băiat, ca el să trăiască
Și dragostea-n casă să se înmulțească.
Sunt fericită și împlinită
Căci am casa plină și sunt mulțumită,
Ce pot să mai fac, decât să-mi doresc
Ca pentru cer băieții să-i cresc
Și împreună pe veci cu Isus să trăim
Și-o veșnicie cu Isus să povestim,
Iar versurile ce le-am scris și am visat
C-am să le public, chiar de nu le-am publicat
Să le citesc, să le recit, o veșnicie
Căci viața mea, am scris-o în poezie
Și chiar de-au fost necazuri și durere
Eu am trecut prin toate cu plăcere
Căci am gândit că pe pământ de-i bine,
Isuse n-o să te aștept pe Tine
Și am gândit că crucea mea nu-i grea,
C-ai dus-o Tu, întâi la Golgota,
De aceea, în urmă când privesc
În viata mea, pe Domnul îl zăresc
Și atunci când sufeream și greu mi-era,
Eu știu că Domnu-n brațe mă purta
De aceea ce-am trăit, am povestit
Căci știu că Domnul tare m-a iubit
Și-n locul meu pe cruce a murit
Și știu că-n veșnicie El mi-a pregătit
Un loc și un corp cum nu sunt pe pământ,
De aceea, cu credință astăzi îl aștept
Căci știu că este bun și este drept
Și știu că ne-a promis și ne-a făgăduit
Că de-om avea credință până la sfârșit,
El ne va răsplăti cu viața cea cerească,
Doar proștii și mișeii nu pot să o dorească.
Eu îmi doresc, aștept ca Domnul meu să vină
Și să mă ia cu El în țara de lumină.
Emilia Dinescu