Slava Tie Doamne

SLAVĂ ŢIE DOAMNE



Te Slăvesc, Domnul meu, râde inima de fericire.
Ochii mei, i-ai lăsat, să mai vadă ivirea zorilor,
În toată splendoarea cromatică a culorilor,
Sub razele soarelui, ce le dau în zori strălucire.

Mi-e sufletul inundat de mulțumire şi bucurie.
Mi-ai dat timp, să respir aerul pur al dimineţii,
Am timp de cercetare, de sunt pe calea vieţii.
Mai pot vedea minunile Tale, ce stau mărturie.

Mi-ai dat timp de hotărâri noi, pentru pocăinţă,
În diminețile lăsate, să mai văd a Ta lumină.
N-ai lăsat trecutul, să mă-ncarce cu vină,
Ai revărsat Harul, mărind a mea credinţă!

Şi-ai pus balsamul iubirii pe rana-mi adâncă,
N-ai lăsat, povara să m-apase şi mai greu.
Ai îndepărtat tot amarul din sufletul meu...
Şi mi-ai pus picioarele rănite, pe stâncă.

Tu n-ai lăsat, să mă cuprindă a morţii fiori,
Ai coborât la mine-n vale, din slăvile astrale,
M-ai luat şi purtat cu drag pe braţele Tale.
Şi ai lăsat soarele, să mă mângâie-n zori.

Cu braţ puternic m-ai luat sub a Ta îngrijire.
Şi nu m-ai lăsat singură în ceasul încercării,
Ca să nu cad pradă fricii şi nici îngrijorării.
Din iubire nu m-ai lăsat, să merg în rătăcire.

Bunătatea Ta, eu n-o pot măsura, în cuvinte,
Știu... n-am meritat iubirea, ce m-a învăluit,
Nici binecuvântările pe care le-am primit,
Nici îndurările Tale, Scump Părinte!

Nici infinita iertare şi nici harul revărsat,
O iubire minunată mi-a dăruit nemurirea.
Nu-i om... pe care să nu-Ţi vadă privirea,
Fără știrea Ta, nimic nu s-a-ntâmplat.

Zilele mele, Tu le cunoşti şi a lor sfârșire,
Tu toate le şti, ce-a fost, ce sunt şi vor fi.
Gândurile mele şi a mea fire, toate le ştii...
Şi toate, stau veşnic sub a Ta privire.

Îmi cunoşti fiecare pas, eterna alergare,
Mă cunoşti mai bine, chiar decât mine.
Sunt o țarână lipsită de viaţă fără Tine,
Doar Tu îmi dai aripi, să zbor către soare.

Nu-i nimeni ca Tine, atât de Mare şi Bun,
Lanul de grâu cântă oda bucuriei pe câmp,
Toate păsărelele Te slăvesc în a lor cânt,
Pomii şi florile şi iarba şi stelele-o spun.

Soarele în splendoare îşi deschide razele.
Şi la porunca Ta... luminează pământul.
Prin a Ta putere, pornește şi stă vântul.
Şi se umple cerul cu mii şi mii de stele.

Iubirea Agape, sădește-o în inima mea,
Să rodească neprihănirea Ta, în mine.
Nicicând să nu mă depărtez de Tine,
Păzeşte-mi paşii, păzeşte inima mea.
Slavă Ţie Doamne şi Mărire!
Amin!