Revarsă-Ţi harul

Cu mâinile întinse către cer,
Îţi aduc Doamne laudă, mărire,
Nu m-ai lăsat Părinte ca să pier
Şi mâna Ţi-ai întins, cu izbăvire.

Azi pun în faţa Ta pe dragii mei
Şi mă proştern. Cu post şi rugăciune,
Cer îndurare Doamne, pentru ei,
Încă o dată, fă Tu, o minune!

E greu, e greu să ştim că într-o zi,
Când clipa despărţirii va să vină,
Între hotare, ne vom despărţi,
De toţi acei ce nu sunt în lumină.

Oricât aş vrea s-ajut, sunt limitat,
Căci fiecare-n dreptul său vorbeşte,
Trăind în viaţă sfântă sau păcat,
Alegerea pe toţi ne defineşte.

În veşnicii intra-vom rând pe rând,
Îmbrăţişând ţărâna pentru-o clipă,
Dar promisiunea: "Voi veni curând!"
În suflete-o speranţă înfiripă.

Pe-aripi de har, acei ce sunt ai Săi,
Vor fi purtaţi spre soarele răsare,
Dar toti ceilalţi ce au alţi dumnezei,
Vor coborî în bezna ce nu moare.

Anii se trec şi vremea e scurtată,
Sunt profeţii-mplinite, semne mii,
Cu braţele deschise, Sfântul Tată,
Te-aşteaptă cu iubire ca să vii.

La Tron de judecată toţi vom sta!
De-aceea Tată-ndură-Te de-acei,
Ce nu cunosc preasfântă voia Ta...
Revarsă-Ţi Doamne, harul peste ei!

19/02/14, Barcelona- Lucica Boltasu