Primeşte-mi Doamne, închinarea!

Într-o adâncă reverenţă, cu sufletul cuprins de dor,
Îngenunchez la poala crucii, privesc spre cer şi mă-nfior,
Ascultă Doamne rugăciunea, ce-o-nalţ cu inima vibrând,
Învaţă-mă să fiu ca Tine, mai iubitor, mai bun, mai blând,

Nu ţine seama Doamne Sfinte de vremea neştiinţei! Eu,
Am fost un rătăcit, dar astăzi, prin Tine-s fiu de Dumnezeu,
În faţa mea-Ţi văd paşii, Doamne... Urma lăsată pe drumeag,
Îmi dă îndemn şi siguranţă, să Te urmez cu-avânt şi drag,

Îmi eşti aproape, prin credinţă, Te simt în adieri de vânt,
Te-aud în şipot de izvoare, în ram şi frunză fremătând,
Prin Duhul Sfânt îmi dai putere, sunt mângâiat şi îndrumat,
Mi-am lepădat haina de humă căci haină nouă Tu mi-ai dat,

Mă scald în Apa vieţii astăzi, căci am primit botezul sfânt,
În duh primit-am Duh de slavă şi am făcut nou legământ,
Nu mă mai las condus de fire, de patimi şi fariseism,
Caut să dezvolt desăvârşire şi dragoste şi altruism,

Acolo unde e sfinţire, nu poate exista păcat,
Prin jertfa de pe cruce, Tatăl, pe om a binecuvântat,
Nu poţi să fii al lui Mamona, apoi să te consideri sfânt,
Viaţa e deşertăciune şi-o alergare după vânt,

Ce nu pot înţelege este, de ce tot caut pe Dumnezeu,
Când El S-a revelat şi este în inima şi duhul meu?
Mi-e sufletul plin de speranţă şi-o dragoste fără hotar,
Mă-ndeamnă să Îl caut întruna, iubirea n-are stăvilar,

Primeşte-mi Doamne închinarea, apropie-mă mai mult de cer,
Am înţeles că doar prin cruce sunt izbăvit de efemer,
Descătuşează-mă de lanţul ce firea-l ţine-n jurul meu,
Să pot să mă lipesc de Tine, prin Duhul Sfânt, de Dumnezeu!

04/02/14, Barcelona- Lucica Boltasu