Jertfă de bun miros

La Tine vin Părinte, de pe cărări pierdute,
Cu pocăință-n suflet şi cu un dor arzând,
Am rătăcit o vreme pe drumuri neştiute,
Mi-e haina zdrențuită, sunt obosit, flămând,
Am căutat o oază în arşița de-afară,
Izvor de ape limpezi în lume n-am găsit,
Meribe la tot pasul, cu apa rea, amară,
Iar eu tot mai nevolnic, mereu nemulțumit.

Îndestulat de hrana primită-n abundență,
De mana cea culeasă în dimineți de foc,
Uitând de îndrumarea venită din clemență,
M-am răzvrătit şi pasul l-am tot bătut pe loc.
O clipă de privirea îmi ridicam spre Tine,
Ca Moise, mâini întinse pe muntele Horeb,
Mi-ai fi trimis din ceruri izvor de ape line,
Căci Tu răspunzi Yehova, chiar şi când nu întreb.

Un Amalec e firea ce luptă cu-ndârjire,
Războaie la tot pasul, nemulțumit mereu,
De-aş fi văzut în rugul aprins a Ta iubire,
Aş fi-nțeles ce mare şi bun, eşti Dumnezeu.
Toiagul judecății ce a lovit în Stâncă,
A dat Izvorul Vieții, să nu mai însetez,
Sunt absolvit de vină, azi râvna mă mănâncă,
Pe-ogorul Evangheliei doresc ca să lucrez.

Haina de in subțire să-mbrac şi-n mulțumire,
Să-nnobilez pământul, jertfă de bun miros,
Căci Dumnezeu revarsă har, pace şi iubire
Şi cel ce Îl iubeşte-L ascultă bucuros.
Belşug şi plinătate am chiar şi-n sărăcie,
Îngenunchiat de boală, eu vesel pot să fiu,
Căci Dumnezeu Yehova mi-a dat din veşnicie,
Pâinea şi Apa Vieții, Isus Cristos cel viu.

Şi dacă El, Mesia, îmi este prieten, frate,
Un sprijin de nădejde, un bun sfătuitor,
Prin Duhul Sfânt pot spune că astăzi am de toate,
Prin El am veşnicia, chiar de ar fi să mor.
În Casa Pâinii Domnul ne-a dat o veste bună,
S-a frânt ca cel ce crede să fie izbăvit,
Când teascul strânge bobul, dulceața-i vrea să spună:
"Sângele curs pe cruce, pe om a mântuit!"

02/03/15, Barcelona- Lucica Boltasu