În mine, în tine, în noi, în voi...

Ştiu că am nevoie de Tine acum mai mult ca oricând,
Ştiu că fără de Tine nu pot fi nicicând,
Te simt arzând în sufletul meu, Flacără blândă,
Când a Ta cruce o văd şi-o cântare mă inundă -
Din adâncuri, din toată fiinţa mea Te ador
Domnul vieţii mele, Domnul domnilor.
Ador clipele când stau de vorbă cu Tine,
Mi se pare că lumea, Pământul e sus,că palma Ta-l ţine,
Că simţim cu toţii blândeţea şi iubirea
Ce din Tine izvorăşte şi la noi,la voi,
La tine, la mine îi este oprirea.
Mi se pare că-n braţe mă ţi când eu iţi vorbesc,
O încredere deplină că Tu mă asculţi,ce la om nu găsesc...
O am cu mine, o port cum gândul mi-l port
Şi dacă o clipă cu Tin' nu vorbesc - nu suport,
Mă simt atâta de goală,fără de ţel,
Dacă pe Tine nu te întreb - problema să o rezolv într-un fel...
În mine se zbat zeci de aripe'
Şi gânduri negre şi rele mă-npung ca un ghimpe,
Dacă genunchi nu aplec şi-nchinare nu fac
Şi zbuciumul meu cu Tine nu-mpart - pentru că
Ştiu,cu mine cum suferi când valuri mă-nping,
Spre lucrul cel rău,să-l ajung,să-l ating...
Dar, Doamne, dragostea Ta este atâta de mare
Şi pacea ce-mi dai e atâta de tare,
Încât ea răstoarnă orice încercare a celui rău,
De-a mă face să cad, să calc greşit pe-a Ta cale !
...Ce linişte sfântă, ce pură cântare se-aude in slavă
Căci iar ai iertat...
Ce daruri măreţe, ce lucruri minunate,
Ce bunătăţi şi...tot ce ne-nconjoară pentru noi,
Pentru voi, pentru mine, pentru tine au fost creeate...
...Pentru că noi Te-am iubit ?...sau...
Pentru că Te-am rastignit,
Pentru că Te-am scuipat, Te-am umilit?
Pentru că...piroane Te-au lovit
Sau cununi de spini Ţi-am dăruit?
Pentru palme ce Ţi-am dat, pentru fiere
Pentru cuiele din palme şi picioare
Pentru lacrimile noastre,ale voastre,ale mele
Ai venit Isus din stele pentru patimile noastre ?
........................................
Un mieluşel se ridică blând şi fără pată
Să plătească-n locul meu şi să ia a mea,a ta răsplată...
Din iubire ai venit, să ne scalzi Tu în iubire,
Să ne-arăti ce-nseamnă să iubeşti - nu doar cu vorba
Să ne-arăti ce-nseamnă jertfa, smerenia, credincioşia,
Să simţi durerea, dorul, apăsarea celui ce e lângă tine.
Unde e iubirea Doamne - dacă nu e în mine,în tine,în noi,în voi ?
Unde-a dispărut?
Cum de stă planeta aceasta ca de aţă atârnată
Dacă-n mine, în tine, în noi, în voi zace ura şi zgârcenia-nverşunată ?
Cum de nu cădem Isuse într-un foc mistuitor?
Cum de nu se rupe cerul pentru-a noastre patimi care dor?
Nu-i iubirea ca-nainte, este tristă acum şi geme,
N-are loc în lumea asta, n-are loc,unde să fie?
Bate la o uşă, iarăşi bate şi la cealaltă
E-obosită ? Nu ,nu,nu e..e bolnavă de dorinţa
De-a găsi un suflet,un loc unde să crească
Să dea roadă,să mărească - o altă iubire
Să găsească contopire.
Pentru că, cine e iubirea ?...e Dumnezeu !
Şi-n El este mărirea, slava ! Aleluia !
Zilele vieţii noastre Lui să le-nchinăm
Şi la poala crucii Lui să le petrecem
Căci El...îl simt în mine, în tine, în noi cum ne învaţă
Cuvântul să-mplinim,porunci să le păzim,
Duşmanii să-i iubim, bolnavi să îngrijim,
O mână sa întind spre orişicine, să iert şi să iubesc,
Căci iubirea e mai tare decât toate,
...decât orice forţă şi ispită -
Că-n iubire vreau să traiesc şi eu
...şi ea şi el...şi voi...
Căci iubirea-i Dumnezeu !

amin