Fraţii lui Tata

FRAŢII LUI TATA
(GENEZA 37)

Citesc Cuvântul din Geneza despre blând Iosif şi-Israel,
Despre iubirea părintească şi ura fraţilor pe miel.
El, Iosif, cel mai mic din fire, cu Domnul se-ntâlnea în vis
Şi semnele primite-n pilde vesteau destinu-i neînvins.

Citesc Cuvântul din Scriptură şi am alături cei doi prunci:
Sunt dăruiţi de Domnul care-i Stăpân în cer şi pe pământ.
Le tălmăcesc povestea scrisă de Dumnezeu în Cartea Sa
Şi plâng cu lacrima ascunsă-n gând, la Iacov ce jelea…

„De ce ai ochii-n suferinţă, de ce-ţi curg lacrimi peste noi?” -
Întreabă pruncul mic din braţe şi-mi strânge ofu’n pumnii goi…
Mă uit la el şi-l văd pe Iosif, cu haina-i lungă, alb la faţă,
Şi caut groapa suferinţei unde cu toţi cădem odată…

Supus, smerit şi blând la fire, de pe genunchiu-mi drept răsare
O voce caldă şi senină – e frăţiorul cel mai mare…
Simţind Cuvântu-n revărsare, mă cercetează cu-alinare:
„Eu sunt aici, iubite tată, sunt Remus – primul tău născut!
N-ai a te teme! Pentru mine, Andrei cel mic e lucru Sfânt!
Nu-s mândru, nici rău nu-s la fire – sunt pom cu rod bun pe pământ,
Iar pentru Prâslea sunt tovarăş la drum întins, prin legământ.
N-ai grijă, tată! Nu te teme! Noi învăţăm un lucru azi:
Isus Hristos este cu tine iar tu ne creşti ai Săi urmaşi!”

„Dacă Andrei va fi om mare, eu, frăţiorul lui, smerit,
Am astfel Binecuvântare căci Dumnezeu ne-a ocrotit!
Când unul dintre noi se-nalţă, el face voia lui Isus,
Nimic nu se întâmplă-n viaţă fără să aibă vreun răspuns.
Noi suntem azi cu tine tată, dar mâine, când vom fi bărbaţi,
Noi, tatălui Ceresc îi suntem ostaşi creştini, fii devotaţi.
N-ai a te teme pentru Iosif! Eu, cel dintâi-născut îţi spun:
Suntem un trup şi o fiinţă şi mergem cu Isus pe drum!”

Şterg lacrima săpată-n barbă şi îi privesc cu blând suspin…
O, Doamne Sfinte, pentru tine îi cresc şi îi feresc de spini!
Ajută-mă să fiu bun tată! Pe Remus şi Andrei să-i cresc,
Să îi aduc la Tine Tată, în faţa Tronului Ceresc!
Tu să mă judeci după roade şi să-i struneşti pe calea Ta,
Să calce doar pe urma Celui ce viaţa Sa ne-a dat-o-n dar!
Alege-l Tu pe Iosif, Doamne, şi fă-l ostaş peste Sion,
Iar pe-al său frate - dă-i suflare în Harul dragostei de OM.
Îţi mulţumim, Dumnezeu-Tată că ne primeşti în Casa Ta
Şi dă-ne astăzi biruinţă prin pocăinţă-n Slava Ta!
Astupă groapa dezbinării, a urii fără de folos,
Zideşte-n fii tăi iubirea – dorinţa vieţii în Hristos!
AMIN.