Doamne, câtă măreţie...

Doamne, câtă măreţie este-n tot ce ai creat,
Pentru toate, slavă Ţie, fii-n veci binecuvântat.
Ai creat cerul şi marea, pământul cu-ale lui splendori,
Câmpul, iarba mătăsoasă, florile-n mii de culori.

Soarele ce străluceşte şi ne mângâie duios,
Luna, stele mii de astre împodobesc cerul frumos.
Tot ce ai creat o, Doamne, e frumos, desăvârşit,
Pentru toate, Doamne mare, fii în veci de veci, slăvit.

Ai împodobit pământul cu munţi, râuri şi câmpii,
Ne-nchinăm cu bucurie spunem: Lăudat să fii!
Ai creat păsări ce zboară, se înalţă către nori,
Fluturi ce frumos valsează, o splendoare de culori.

Pomi cu fructe aromate ai lăsat pe-acest pământ,
Mulţumim de bunătatea ce ne-arăţi o, Doamne sfânt.
Zi de zi ne porţi de grijă şi ne-arăţi că ne iubeşti,
Pentru toate, Doamne mare, fii slăvit, căci mare eşti.

Fiecare zi din viaţă este un dar, Îţi mulţumim,
Ochii ridicăm spre ceruri, slavă Ţie, Te iubim.
Cerul azuriu ne-mbie să privim cu drag în sus,
Să fim plini de bucurie, să Te aşteptăm Isus.
Amin!