Dacă Tu n-ai exista

Doamne, dacă Tu n-ai exista,
N-ar exista nici fiinţa mea.
Şi n-aş avea în mine viaţă
Şi nu m-aş bucura de dimineaţă,
De razele calde de soare ,
Ce îndrăzneţ răsar pe cer,
În zâmbet, încălzindu-mi, faţa.

Dacă Tu, n-ai exista,
N-ar exista nici fiinţa mea,
Să Ţi se închine-n bucurii
Cu zeci de mii,
Cu miile de mii,
Cu oştile ceresti dar, şi cu cele pământeşti.
N-ar mai cânta nici ciocârlia,
Nu şi-ar mai da , nici roadă via,
Şi nici un trandafir ... n-ar mirosi,
De... Tu, n-ai fii!

N-aş mai vedea ''flacăra''-n maci
Şi nici parfum, n-ar răspândi
Teii -copaci,
Înmiresmaţi din Sfânt mireasma Ta,
... Dacă Tu, n-ai exista!

Nu ar mai răsări nici luna,
Şi nu s-ar mai plimba ''nocturna''
Pe lângă stele sclipitoare,
În noaptea verii, rece-boare
Şi n-ar zbura nici păsărele,
Şi, n-ar fi '' tril de rândunele''
Şi nici un :Ţie-Ţi mulţumesc,
Când eu, mă uit la ele.

Nu ar mai fi, nici cânt în rugă,
Şi nici iubire-n noi să Te ajungă,
Şi-n zi, şi-n noapte, cât ar fi de lungă.
Şi n-ar mai fi, bătrânii răbdători,
Cu lacrima de sfinţi, mulţumitori
... Căci, i-ai purtat din tinereţe,
Pân´la adâncă bătrâneţe.

N-ar fi ''buchetul de mireasă''
Şi, nici un mire pentru a lui mireasă,
N-r fi nici rodul grâului din plin,
Decât amarul, amarul din pelin,
Din chinuitor venin.

Dar, Slavă Ţie, căci exişti!
Prin Tine, eu trăiesc, mă mişc,
Şi am speranţa-Ţ şi iubirea,
Cântarea, gându' la 'mplinirea
Cuvântului ce L-ai trimis,
Când m-ai creat şi m-ai ales.

AMIN!