Cu apa mării de aş scrie

Cu apa mării de aş scrie,
Pe-albastrul zării necuprins,
N-ar fi de-ajunsă a descrie,
Imensa, sfânta bucurie,
Ce sufletul mi l-a cuprins.

Cu apa mării de aş scrie,
Pe-albastrul zării nesfârşit,
De aş avea oceane-o mie,
Nu aş putea a Te descrie,
Părinte Sfânt din infinit!

De aş privi în nopți senine,
La stele, sori şi galaxii,
De le-aş asemui cuTine,
S-ar stinge toate de ruşine,
În fața Ta, toate-ar păli!

Şi din Sahara tot nisipul,
De-aş fi cules n-aş fi putut,
Să-Ți reproduc Isuse chipul,
Căci aş descrie stereotipul,
Iar Tu eşti Sfânt şi Absolut!

Când mila Ta şi îndurarea,
Duhul şi trupu-a-nvăluit,
Am înțeles umil chemarea
Şi mă supun, căci ascultarea,
E drumul cert spre infinit.

Prin binecuvântarea-Ți dată,
Sunt un om nou, sunt fericit,
Îți mulțumesc Yehova, Tată,
Pentru viața mea schimbată
Şi harul de-a fi mântuit!

29/09/14, Barcelona- Lucica Boltasu