Creație și artă

CREAŢIE ŞI ARTĂ

Privind cu-atenţie la tot ce e sub soare
Recunoaştem o creaţie şi-o artă creatoare,
Ne copleşeşte un sentiment de reverenţă
Văzând cu câtă dibăcie şi câtă competenţă
Au fost făcute toate: (şi flori şi constelaţii
Şi păsări care zboară prin diafane spaţii)
De-al lumii Suveran cu braţele-I dibace
El a creat şi munţii ce nu se pot desface.
E-atâta armonie în tot ce-i în natură
Şi-n toate noi vedem a Cerului măsură
Şi ştim că Dumnezeu e-Artist şi Creator
Nimic din ce vedem nu-i din incubator
Ci vorba Lui măiastră născut-a Căi Lactee
Şi-acele zări senine – fundal de curcubeie.
Ne delectăm văzând un răsărit de lună,
Ne farmecă o oază, o mare, o lagună
Puzderia de stele ce-n noapte licăresc
Ne-ndeamnă să rostim: „Totu-i dumnezeiesc”
În florile grădinii sunt taine nepătrunse
Frum’seţi de Paradis în ele sunt ascunse
Galactice întinderi vorbesc de-o măreţie
Cu care-i înzestrată, în veci, Făptura vie
Care primeşte slavă de la planete, sori,
De la răzleţe vânturi sau mii şi mii de nori
Cu patos, cu tărie declară cer şi mare
Că le-a făcut pe toate o Forţă creatoare
Întregul Univers e o dovadă clară
C-Artistul Dumnezeu din lumea cea stelară
E ne-ntrecut în artă, în dragoste, tărie
Le-a întomit pe toate cu-atâta măiestrie.
E orb cine nu vede în gâze şi în soare,
În adieri de vânt, în susur de izvoare
Un unic Creator care-a-ntocmit fiinţa
Să-I dea Lui frământarea şi visul şi dorinţa,
Să-L ’nalţe cu ardoare aşa cum se cuvine
Şi numai Lui, smerită, pe veci să I se-nchine.

******
Artist desăvârşit, o, Tată preacinstit
De Tine pentru veci, noi, ne-am îndrăgostit!
Ai pus în noi un simţ prin care-Ţi vrem prezenţa,
Prin care Îţi vedem iubirea, competenţa
Şi-ai pus în noi un dor de-a şti ce-i nemurirea,
De a cunoaşte bine ce vrea dumnezeirea.
Ne-ai înzestrat cu râvnă să-Ţi răspândim sămânţa
Şi ai sădit în noi speranţa şi credinţa
Ne-ai înzestrat cu mâini, cu ochi şi cu picioare
Ca să putem munci în sfânta Ta lucrare
Şi zelul sfânt, plantat, ne dă însufleţire
Ca să trăim plenar, să-L aşteptăm pe Mire
Prin Duhul Tău cel Sfânt primit-am înfiere
Ce-am face fără El în lumea de durere?
Eşti vrednic să-Ţi aducem, din inimi, adorare
Căci tot ce spui şi faci e binecuvântare
Din Tine e Lumina ce-ntruna ne îndrumă
Spre plaiul unde merge neprihănita turmă.

gc/sept. 2012