Ce să-Ţi mai cer?

Ce să-ţi mai cer?
Când tot ce ai avut mi-ai dat:
Pe El, pe cel mai scump,
Pe Fiul de Împărat?
Cum să-Ţi mai cer, ceva din ceru-Ţi
Când tot ce ai avut mai bun,
Mai sfânt şi mai curat
Ai dat: ...tot cerul pentru mine
Ca-n "astă dare sfântă"
Eu azi să fiu salvat?
Ce să-Ţi mai cer?
Când din credincioşie
Şi ascultare de Tatăl Cel Ceresc
Ai coborât în valea de ură şi ruşine
Să-mi dăruieşti viaţa,
Să fiu dumnezeiesc.
Ce să-Ţi mai cer?
Când în blestem şi chinurile grele
De dragul meu, la cruce Tu mureai...
Şi mă spălai în sângele-Ţi de slavă
Iar prin jertifirea-Ţi, viaţă-mi dăruiai.
Ce să-Ţi mai cer?
Când Tu mi-ai dat lumina
Şi întunericul în zori l-ai prefacut.
Ţi-ai aruncat "mantaua" peste mine
Să nu fiu gol, şi să am Duhul Sfant;
Ce să-Ţi mai cer
Eu, azi şi mâine
Când înnoieşti în fiecare clipă fiinţa mea?
Mi-ai dat şi Duhul Sfant şi pâine,
Şi-un nume nou în sfântă ţara Ta.
Ce să-Ţi mai cer?
Că mi-e ruşine...
C'atâtea daruri Tu mi-ai dat.
...Şi totuşi Îţi mai cer:
Rămâi cu mine, că ziua-i pe trecute;
Se face...de'nserat.